Taxpayer's legality challenge to tax-measure disposition assigned to tribunal jurisdiction

Şedinţa publică din data de 27 aprilie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a, contencios administrativ şi fiscal, la data de 28.03.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. Bucureşti a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Sector 4 a Finanţelor Publice, să dispună anularea Dispoziţiei nr. 6/2022 şi a Procesului-verbal nr. x/2022, emise de Administraţia Sector 4 a Finanţelor Publice, în privinţa măsurii 3.1.1 dispuse prin Dispoziţia nr. 6/2022 şi a pct. 4) din procesul-verbal nr. x/2022, cu consecinţa desfiinţării actelor administrative contestate, anulării declaraţiei rectificative şi menţinerii declaraţiei 101 privind impozitul pe profit în forma iniţială depusă de reclamantă.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 7 şi următoarele din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 194 şi următoarele din C. proc. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 5957 din 15 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a, contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie Tribunalul Bucureşti a reţinut, în esenţă, că la baza emiterii actelor administrative fiscale contestate au stat măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală privind suma de 41.745.412 RON şi, ţinând cont de faptul că prevederile Codului de procedură fiscală avute în vedere la momentul emiterii actelor atacate nu stabilesc o competenţă specială, sunt aplicabile dispoziţiile dreptului comun în materia contenciosului administrativ şi fiscal, respectiv prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, raportat la criteriul valoric în funcţie de care este stabilit gradul instanţei competente, aceasta fiind, în speţa dedusă judecăţii, Curtea de Apel Bucureşti, instanţă în circumscripţia căreia se află sediul reclamantei.

2.2. Prin sentinţa nr. 332 din 22 februarie 2023,pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a, contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării acestuia.

Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că pentru a se stabili competenţa materială, în cauză este aplicabil criteriul rangului autorităţii publice emitente a actului administrativ fiscal contestat, anume Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti -Administraţia Sector 4 a Finanţelor Publice, autoritate publică regională, care este asimilată, din punctul de vedere al ariei sale de competenţă, autorităţilor locale sau judeţene.

II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente, reţinând că este vorba despre un conflict negativ de competenţă tipic.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Cu titlu preliminar, Înalta Curte reţine că art. 10 alin. (1) Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reglementează competenţa materială de fond în funcţie de două criterii, respectiv: poziţionarea autorităţii publice emitente a actului considerat ilegal în sistemul administraţiei publice (autorităţi centrale sau locale) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei, datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat. Altfel spus, există două tipuri de competenţă, în funcţie de obiectul actului administrativ, legea reglementând competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal în funcţie de poziţionarea organului emitent al actului în sistemul administraţiei publice şi în raport de cuantumul sumei ce face obiectul actului administrativ contestat, atunci când litigiul priveşte taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă de faţă vizează aplicarea criteriului de stabilire a competenţei materiale de soluţionare a cauzei în primă instanţă, prin raportare la obiectul acţiunii deduse judecăţii, respectiv rangul autorităţii emitente a actului administrativ fiscal contestat sau criteriul valoric reglementat pentru contenciosul fiscal.

Tribunalul Bucureşti, prima instanţă sesizată, a reţinut că la baza emiterii actelor administrative fiscale contestate au stat măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală referitoare la suma de 41.745.412 RON, considerând, aşadar, că litigiul se încadrează în categoria proceselor care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, atrăgând aplicarea criteriului valoric.

În schimb, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că în speţă instanţa competentă ratione materiae se stabileşte prin raportare la criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat şi nu la cel valoric.

Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată că litigiul dedus judecăţii nu este un litigiu propriu-zis fiscal, obiectul acţiunii de faţă nefiind reprezentat, astfel cum rezultă din contestaţia înregistrată pe rolul instanţei, de un impozit, taxă, contribuţie sau datorie vamală, pentru a fi incident criteriul valoric specific litigiilor fiscale şi vamale, astfel că, în vederea soluţionării acţiunii, competenţa urmează a se stabili prin raportare la criteriul poziţionării autorităţii publice emitente a actului contestat în sistemul administraţiei publice.

Aceasta, deoarece, deşi în urma efectuării controlului fiscal solicitat de reclamantă, a fost întocmit Procesul-verbal nr. x/22.02.2022, prin care s-a stabilit în sarcina acesteia obligaţia depunerii declaraţiei de rectificare, respectiv măsura majorării cheltuielilor nedeductibile la calculul impozitului pe profit cu suma de 41.745.412 RON, cu consecinţa diminuării pierderii fiscale, măsură preluată şi în Dispoziţia nr. 6/2022 emisă de aceeaşi autoritate pârâtă, obiectul contestaţiei reclamantei îl reprezintă verificarea legalităţii măsurii dispuse în ceea ce priveşte depunerea declaraţiei rectificative 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit" pentru anul 2020, şi nu stabilirea sumei în sine, cu titlu de impozit.

În aceste condiţii, având în vedere că se solicită anularea unui act administrativ fiscal emis de o autoritate publică regională care are calitatea de pârâtă în cauză, fiind asimilată din punct de vedere al ariei sale de competenţă, cu o autoritate locală sau judeţeană, şi ţinând cont că acţiunea formulată de reclamantă este întemeiată în drept pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, aşadar, demersul judiciar al părţii circumscriindu-se art. 1 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa materială de soluţionare a cauzei va fi stabilită prin raportare la dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza I din acest act normativ.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

În considerarea argumentelor expuse la pct. II.1 din prezenta decizie, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. Bucureşti în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Sector 4 a Finanţelor Publice, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 aprilie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.