VAT refund interest appeal declared null for lack of valid grounds, upholding lower court order to pay late payment penalties

Şedinţa publică din data de 27 aprilie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 01.10.2020, sub nr. x/2020, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Direcţia Generală Regională de Finanţe Publice Bucuresti - Administraţia sector 2 a Finanţelor Publice pentru Persoane Juridice, în temeiul dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, ale art. 70 şi art. 124 din O.G. nr. 92/2003 (pentru perioada 2010 - 2015) şi ale art. 182 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (pentru perioada 2015-2020), obligarea pârâtei la plata sumei totale de 2.971.907 RON compusă din: suma de 2.347.358 RON, cu titlu de dobânzi calculate până la data introducerii acţiunii la suma de 2.391.603 RON, reprezentând TVA aprobată la rambursare, scadentă la plată la data de 19.11.2010 (data la care trebuia finalizată inspecţia fiscală pornită pentru verificarea decontului de TVA întocmit de societate pentru perioada 18.11.2009- 30.09.2010); suma de 358.740 RON, cu titlu de majorări de întârziere sub formă de penalităţi, calculate până la data introducerii acţiunii la suma de 2.391.603 RON, reprezentând TVA aprobată la rambursare, scadentă la plată la data de 19.11.2010 (data la care trebuia finalizată inspecţia fiscală pornită pentru verificarea decontului de TVA întocmit de societate pentru perioada 18.11.2009-30.09.2010); suma de 265.808 RON (echivalentul sumei de 55.669 euro), reprezentând diferenţa de curs valutar dintre suma de 556.549 euro - curs euro/leu: 4,2972 RON/euro la suma 2.391.603 RON ce putea fi restituită societăţii la data de 19.11.2010 - dată la care trebuia finalizată inspecţia fiscală pornită pentru verificarea decontului de TVA întocmit de societate pentru perioada 18.11.2009- 30.09.2010) şi suma de 500.880 euro - curs euro/leu: 4,7748 RON/euro la data de 17.02.2020, dată la care a fost plătită suma de 2.391.603 RON, rambursare TVA.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 199 din 8 februarie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, în reprezentarea Administraţiei sector 2 a Finanţelor Publice, şi a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2.338.353 RON Ron cu titlu de dobânzi, respingând în rest cererea.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 199 din 8 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Administraţia sector 2 a Finanţelor Publice pentru Persoane Juridice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinţei recurate şi rejudecarea cauzei cu consecinţa respingerii în totalitate a cererii de chemare în judecată.

În dezvoltarea recursului a susţinut, după reiterarea situaţiei de fapt deduse judecăţii, că termenul legal de efectuare a inspecţiei fiscale a fost respectat, motiv pentru care a solicitat respingerea solicitării reclamantei de acordare a dobânzii solicitate pentru suma de 2.391.603 RON cu titlu de taxă pe valoarea adăugată aprobată la rambursare.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 21.06.2022, intimata-reclamantă a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neformularea unor critici de nelegalitate la adresa sentinţei de fond din perspectiva motivului de casare precizat, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate. Totodată, a solicitat să se ia act că va solicita pe cale separată cheltuielile de judecată constând în taxa judiciară de timbru, cheltuieli privind plata onorariului de expert şi a onorariului de avocat.

De asemenea, intimata-reclamantă a depus concluzii scrise prin care, în esenţă, a reiterat argumentele invocate în susţinerea excepţiei nulităţii recursului şi pe fondul cauzei.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii cererii de recurs, invocată de intimata-reclamantă prin întâmpinare, Înalta Curte apreciază că excepţia este întemeiată şi o va admite, urmând să constate că recursul declarat de pârâtă este nul, pentru considerentele ce succed.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Cu titlu prealabil, Înalta Curte aminteşte că recursul este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege. Motivele de recurs sunt instituite, aşadar, prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere de legiuitor şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.:

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:…d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi Cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ., atrage, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) din acelaşi Cod, sancţiunea nulităţii recursului.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile legale amintite.

În speţă, recurenta-pârâtă a clamat incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., însă nu a formulat veritabile critici la adresa sentinţei pronunţate de instanţa de fond, prin care să arate în ce constă, în concret, nelegalitatea acesteia, raportat la soluţia pronunţată de curtea de apel ori la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea hotărârii, pentru a putea fi încadrate în textul de lege precizat, care, prin urmare, a fost invocat exclusiv în mod formal.

Înalta Curte, analizând cererea de recurs şi susţinerile recurentei, reţine caracterul nemotivat al căii de atac, aceasta limitându-se să reitereze aspectele ce vizează situaţia de fapt dedusă judecăţii şi să-şi exprime opinia în ceea ce priveşte termenul legal de efectuare a inspecţiei fiscale, pe care a considerat că l-a respectat.

Se constată, aşadar, că recursul nu conţine motive care să poată fi încadrate în cazul de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat în susţinerea căii de atac exercitate, pârâta neformulând nicio critică veritabilă de nelegalitate la adresa sentinţei atacate.

Or, faţă de rigorile ce caracterizează calea de atac a recursului în actuala reglementare, modalitatea de redactare a cererii formulate de recurenta-pârâtă nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curţi, învestite cu verificarea legalităţii hotărârii atacate. În egală măsură, reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt nu se constituie într-o critică de nelegalitate a sentinţei de fond, dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. arătând că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi act normativ.

În aceste condiţii, reţinând că nu este posibilă o încadrare a motivelor formulate într-unul dintre cazurile de casare reglementate de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. şi constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu de instanţă, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea recursului exercitat de recurenta-pârâtă.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată solicitate în cauză, Înalta Curte constată că prin întâmpinarea formulată în faza procesuală a recursului, intimata-reclamantă a arătat că va solicita pe cale separată cheltuielile de judecată constând în taxa de timbru, cheltuieli privind plata onorariului de expert şi a onorariului de avocat.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

În considerarea argumentelor expuse la pct. II.1 din prezenta decizie, întrucât recurenta-pârâtă nu s-a conformat exigenţelor impuse de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 489 alin. (2) şi art. 496 alin. (1) din acelaşi Cod, va constata nul recursul declarat de pârâtă şi va menţine sentinţa de fond atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâta Administraţia sector 2 a Finanţelor Publice pentru Persoane Juridice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti împotriva sentinţei nr. 199 din 8 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 aprilie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.