Parent's mask-mandate challenge fails; High Court voids appeal as lacking cassation grounds, affirming no personal interest.

Şedinţa publică din data de 4 aprilie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa la data de 09.03.2021 sub nr. x/2021, astfel cum a fost precizată la termenul din 10.06.2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii, B. şi C., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

- obligarea celor două autorităţi centrale la revocarea prevederii "Elevii şi personalul didactic/didactic auxiliar/nedidactic vor purta mască în permanenţă, în sălile de clasă, în cancelarie, în timpul deplasării în incinta unităţii de învăţământ şi în timpul pauzelor, atât în interior cât şi în exterior", prevedere aflată în cadrul Anexei Ordinului nr. 3235/93/2021, la Capitolului 2, subpunctul 1, lit. b), dar şi în cadrul Capitolului 3, subpunctul 2, lit. a) şi lit. b), cu modificările ulterioare.

- obligarea pârâţilor la plata unor despăgubiri morale a căror valoare va fi stabilită de către instanţa de judecată;

- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată;

2. Sentinţa instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 178/CA din 23 septembrie 2021, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele: "A respins excepţia inadmisibilităţii pentru lipsa plângerii prealabile.

A respins excepţia inadmisibilităţii pentru modul de formulare a capătului 1 de cerere.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului B..

A admis excepţia lipsei de interes a reclamantului.

A respins acţiunea - contencios administrativ şi fiscal - promovată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii, B. şi C., ca lipsită de interes.".

3. Recursul exercitat în cauză şi apărările formulate de intimatul-pârât

Împotriva sentinţei civile nr. 178/CA din 23 septembrie 2021 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă a declarat recurs reclamantul A. solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond.

Intimaţii-pârâţi Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, B. şi C. au depus, fiecare, întâmpinare în cuprinsul căreia au invocat excepţia nulităţii recursului, iar, pe fond,au solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a sentinţei atacate.

4. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii prezentei căi de atac invocată prin întâmpinare, Înalta Curte reţine următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac cate poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu pervederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentei obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În speţă, recurentul-reclamant nu a formulat veritabile critici la adresa sentinţei pronunţate de prima instanţă, prin care să arate în ce constă nelegalitatea acesteia, prin raportare la soluţia pronunţată de curtea de apel ori la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea hotărârii.

Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece, părţile au avut la dispoziţie o judecată în fond în faţa primei instanţe.

În speţă, se constată că recursul nu conţine critici care să poată fi încadrate în textul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., fără a formula nicio critică (de nelegalitate) sentinţei atacate, dimpotrivă, se reiau, aspecte în ce priveşte fondul cauzei, aşa cum au fost redate în acţiunea introductivă de instanţă.

Lecturând argumentele dezvoltate de prima instanţă, Înalta Curte constată că aceasta a reţinut foarte clar că "Aşadar, din cuprinsul cererii de chemare în judecată şi din susţinerile orale ale reclamantului în faţa instanţei de judecată, se desprinde concluzia că acesta tinde la ocrotirea unui interes legitim public ce constă în eliminarea purtării măştii de protecţie împotriva virusului Sars -Cov-2 în unităţile de învăţământ.

Or, aşa cum s-a arătat mai sus, persoanele fizice pot formula capete de cerere prin care să invoce apărarea unui interes legitim public, însă numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Raportându-ne la obiectul cauzei, măsura atacată nu instituie nicio obligaţie în sarcina reclamantului, acesta nefiind nici elev şi nici personal didactic. Obligaţia purtării măştii în incinta unităţii de învăţământ există, într-adevăr, şi pentru personalul nedidactic, însă instanţa a subliniat deja că cererea reclamantului nu este formulată în calitate de personal nedidactic nevoit să intre în unitatea de învăţământ şi nici în calitate de reprezentant al copiilor minori.

Astfel, nu se poate reţine că actul atacat i-a produs părţii o vătămare ce nu s-ar putea înlătura decât prin anularea actului.

Mai mult decât atât, începând cu data de 06.09.2021, actul în discuţie şi-a epuizat toate efectele avute în vedere de autoritatea emitentă, fiind înlocuit de un alt Ordin.

Pentru aceste considerente se reţine că nu există un interes legitim în demersul judiciar al reclamantului ce s-ar impune a fi ocrotit prin anularea dispoziţiilor legale atacate.".

Ceea ce critică reclamantul este aspectul că, ... este evident, din modul de formulare, că acţiunea este formulată în numele copiilor mei", iar instanţa, în mod greşit a reţinut că,,.. cererea de chemare în judecată este formulată de către o persoană fizică, părinte al unor copii în învăţământul preuniversitar, fără calitatea de cadru didactic sau personal auxiliar, în nume propriu şi nu în numele copiilor săi minori.".

Astfel, prezentarea, din nou, a argumentelor expuse în cererea de chemare în judecată nu răspunde exigenţelor cerute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., ce impun invocarea unor critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., iar modul de redactare a cererii de recurs nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curţi, învestite cu verificarea legalităţii hotărârii atacate.

Deopotrivă, reproducerea, prin cererea de recurs a stării de fapt nu se constituie într-o critică de nelegalitate a sentinţei, dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind cazurilor de casare, să fie de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.

În consecinţă, reţinând că nu este posibilă o încadrare a motivelor formulate într-unul din cazurile de casare reglementate de dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 178/CA din 23 septembrie 2021 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 4 aprilie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.