IT specialist salary assimilation to prosecutors: exclusion of tenure-based progression under Law 153/2017
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, upholding the lower court's rejection of the plaintiffs' claims and thereby validating the administrative decision that established their salaries. The dispute concerned three IT specialists employed by a prosecutor's office who challenged a resolution and salary decision, arguing that their base salary should be calculated based on the full career progression grid for prosecutors with varying years of service, specifically including their tenure as IT specialists. The Court held that under Article 120(51) of Law No. 304/2004 and Articles 22(1)-(2) of Annex V to Law No. 153/2017, IT specialists are assimilated to prosecutors only for the purpose of determining the base salary level, which is fixed at the first row of the grid corresponding to 0-3 years of service as a judge, prosecutor, or similar magistrate. The Court determined that the statutory note explicitly defining "service in function" to exclude IT roles meant that tenure in the IT role does not qualify for salary increases associated with higher tenure bands (e.g., 3-5 years, 5-10 years), rejecting the plaintiffs' argument that their specialized experience should equate to judicial career advancement for pay purposes.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 120 din Legea nr. 304/2004, art. 3 din Legea nr. 567/2004, art. 685 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, art. 496 din C. proc. civ, art. 120 alin. (51) din Legea nr. 304/2004; IT specialist salary assimilation to prosecutors: exclusion of tenure-based progression under Law 153/2017: The dispute concerned three IT specialists employed by a prosecutor's office who challenged a resolution and salary decision, arguing that their base salary should be calculated based on the full career progression grid for prosecutors with varying years of service, specifically including their tenure as IT specialists. The Court held that under Article 120(51) of Law No. 304/2004 and Articles 22(1)-(2) of Annex V to Law No. 153/2017, IT specialists are assimilated to prosecutors only for the purpose of determining the base salary level, which is fixed at the first row of the grid corresponding to 0-3 years of service as a judge, prosecutor, or similar magistrate. The Court determined that the statutory note explicitly defining "service in function" to exclude IT roles meant that tenure in the IT role does not qualify for salary increases associated with higher tenure bands (e.g., 3-5 years, 5-10 years), rejecting the plaintiffs' argument that their specialized experience should equate to judicial career advancement for pay purposes.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the High Court to decide the appeal and dismiss it as unfounded in administrative litigation.
Procedural rule applied to dismiss the appeal as unfounded under the Civil Procedure Code.
Full text
Şedinţa publică din data de 15 martie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a (nouă) contencios administrativ şi fiscal, la data de 18.07.2019 sub dosar nr. x/2019, reclamanţii A., B. şi C. au chemat în judecată pe pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, formulând plângere împotriva rezoluţiei nr. 4688/III/12/2019 din data de 07.06.2019 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, anularea deciziei nr. 52/26.03.2019 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi la emiterea unei noi decizii de salarizare începând cu data de 01.03.2019, având în vedere disp. art. 120 alin. (51) şi alin. (52) din Legea nr. 304/2004, art. 17 alin. (1) şi (3) din Secţiunea 4 a capitolului VIII anexa V din Legea nr. 153/2017 coroborat cu art. 22 alin. (1), (2) din secţiunea 6 a aceluiaşi capitol cu aplicarea nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017, în integralitatea lui (salarii de bază conform indemnizaţiilor de încadrare pentru procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu recunoaşterea vechimii în funcţia de specialist IT în cadrul Parchetului), obligarea pârâtului la plata diferenţei dintre venitul calculat potrivit solicitării menţionate anterior şi venitul efectiv plătit, actualizată cu indicele de inflaţie şi plata dobânzii legale penalizatoare aferente, de la data scadenţei fiecărui venit lunar până la data plăţii efective.
2. Sentinţa instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 714 din 1 noiembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, ca nefondată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile au formulat recurs reclamanţii A., B. şi C., invocând critici care se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea recursului arată că hotărârea este neîntemeiată din următoarele considerente:
Împotriva Deciziei nr. 52 din 26.03.2019, prin care au fost stabilite drepturile salariale cuvenite începând cu data de 01.03.2019 s-a formulat contestaţie şi s-a solicitat revocarea acestei decizii şi emiterea unei noi decizii avându-se în vedere art. 120 din Legea nr. 304/2004, adică salarii de bază conform indemnizaţiilor de încadrare pentru procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu recunoaşterea vechimii în funcţia de specialist IT în cadrul parchetului.
Contestaţia a fost respinsă prin rezoluţia nr. 4688/III/12/2019 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galţi, hotărâre pe care recurenţii au apreciat-o ca fiind neîntemeiată şi au supus-o controlului judiciar, pentru următoarele considerente:
Prin anexa care face parte integrantă din decizia menţionată a fost realizată o aplicare neconformă a dispoziţiilor art. 120 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018, arată recurenţii.
Astfel, salariul de baza al specialiştilor IT a fost stabilit prin raportare la grila de salarizare pentru funcţia de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu o vechime în funcţie de 0-3 ani (Anexa 5 la Legea nr. 153/2017, Capitol I, lit. B), nr. crt. 4), în condiţiile în care legea nu precizează în mod explicit acest nivel de salarizare din grilă, ci face trimitere la nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017, fără a face alte precizări.
Dacă legiuitorul ar fi dorit o limitare, aceasta ar fi fost făcută ca în cazul asistenţilor judiciari unde, la art. 16 din Legea 153/2017 se menţionează în mod explicit nivelul din grilă unde vor fi încadraţi.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a emis decizia sus-amintită ţinând cont de nota nr. x/2018 a PICCJ având ca obiect salarizarea specialiştilor IT din cadrul Ministerului Public şi dispoziţiile legale introduse prin Legea nr. 207/2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, notă prin care se face propunerea salarizării specialiştilor IT din cadrul PICCJ la nivelul unui procuror cu grad de judecătorie vechime în funcţie bază 0-3 ani, fără a mai fi recunoscută vechimea în specialitate câştigată până în prezent, ci doar vechimea în muncă, astfel că la salarizare nu se ţine cont de vechimea în funcţie a fiecărui specialist IT, fapt care ar fi condus la încadrarea pe un nivel corespunzător intervalelor de vechime la nivelul instanţei de referinţă (judecătorie) şi la stabilirea venitului salarial corespunzător acestor intervale. De asemenea, nu se ţine cont de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, respectiv de prevederile art. 17 din Anexa 5 la Legea nr. 153/2017.
Recurenţii arată că această vechime în funcţie a fost recunoscută prin deciziile emise până în prezent (din anul 2017 până în 2019), chiar şi prin decizia de reîncadrare conform Legii-cadru nr. 153/2017, nr. 96 din 31.07.2017 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, decizie care a fost emisă având în vedere prevederile art. 36 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017:
"La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38", iar pentru o perioadă scurta şi în anul 2019.
Trimiterea la nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017 cuprinde atât stabilirea salariului în funcţie de majorarea raportată la vechimea în muncă cât şi în funcţie de majorarea raportată la vechime în funcţie. Faptul că salariile au fost plafonate la baza 0 - 3 ani cu explicaţia din NOTĂ, că "prin vechime în funcţie, în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie" reprezintă o încălcare a dreptului de a beneficia de vechime în funcţii din sistemul judiciar.
În măsura în care legiuitorul ar fi urmărit limitarea salariului de bază al specialiştilor IT la nivelul salariului unui procuror cu grad de judecătorie cu vechime între 0-3 ani, s-ar fi prevăzut în lege expres acest lucru. Astfel, unde legea nu distinge, nu ar trebui să se distingă nici la aplicare.
Chiar Legea-cadru prevede în art. 7 lit. a) că "salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. 1 - IX" şi în art. 36 alin. (1) "La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38".
Prin luarea în considerare a vechimii în specialitate, recurenţii arată că nu s-ar adăuga la lege şi nu s-ar proceda la extinderea aplicării unor drepturi de natură salarială expres prevăzute în beneficiul anumitor categorii de personal, ci s-ar aplica prevederile art. 17 alin. (1) din Secţiunea a 4-a, capitolul VIII, anexa V din Legea-cadru nr. 153/2017:
"Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cu este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statului personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale, în raport cu funcţia deţinută, cu nivelul funcţiilor, cu vechimea în specialitate, precum şi cu nivelul instanţei sau al parchetului, după caz".
Grila de salarizare la care face trimitere art. 22 alin. (1) din secţiunea a 6-a din Capitolul VIII din Anexa V a legii-cadru 153/2017 cuprinde 3 elemente salariale de bază: indemnizaţia lunară, vechimea în muncă şi vechimea în funcţie.
Cu alte cuvinte, salariului specialiştilor IT este format din 3 componente şi ar fi contrar legii ca una din cele 3 componente să fie tăiată de angajator.
Totodată, recurenţii invocă art. 3 din H.G. nr. 706/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, conform cărora:
"Art. 3 - (1) Constituie vechime în specialitate perioada cât personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea:
a) a îndeplinit funcţia de grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier arhivar, grefier registrator, specialist IT, agent procedural, aprod şi şofer;
b) a îndeplinit, în cadrul instanţelor judecătoreşti, parchetelor de pe lângă acestea, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentale şi fostelor notariate de stat, funcţia de: impiegat, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, executor judecătoresc, conducător de carte funciară, arhivar, registrator, arhivar-registrator, curier, referent, stenodactilograf, şef de cabinet, funcţionar, statistician, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician;
(2) Pentru specialiştii IT constituie vechime în specialitate şi perioadele lucrate în acelaşi domeniu, în alte unităţi;
(4) Constituie vechime în funcţie perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit, în cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, funcţia de: grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier arhivar, grefier registrator şi specialist IT;
(7) La calculul vechimii în specialitate se cumulează perioadele în care personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea a desfăşurat activitate în funcţiile prevăzute la alin. (1) şi (2)."
Astfel, în momentul eliberării din funcţie prin pensionare a specialiştilor IT, în baza de calcul a drepturilor salariale pentru stabilirea pensiei de serviciu se recunoaşte pe lângă vechimea în specialitate în cadrul instanţelor si parchetelor si perioadele lucrate în acelaşi domeniu, în alte unităţi, un argument în plus pentru a evidenţia si calcula vechimea în specialitate în cadrul salariului de bază.
De asemenea, dacă nu s-ar recunoaşte această vechime în specialitate ar însemna că specialiştii IT, ca personal auxiliar de specialitate, nu ar putea beneficia nici de pensie de serviciu, pensie reglementată de prevederile art. 685 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, în momentul îndeplinirii condiţiilor legale, respectiv, vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate şi vârsta de 60 de ani.
Recurenţii susţin că, de asemenea, se încalcă prin omisiune şi dispoziţiile art. 60 alin (1) din Legea nr. 567/2004 - "Pentru activitatea desfăşurată, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanţei sau parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în muncă şi specialitate, precum şi cu alte criterii prevăzute de lege".
Prin Decizia nr. 794/2016, Curtea Constituţională constată că nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică.
Apreciază recurenţii că spre deosebire de soluţia adoptată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, pe care o consideră restrictivă şi în defavoarea angajatului, în cadrul altor instituţii din sistemul judiciar, veniturile salariale ale specialiştilor IT au fost stabilite cu luarea în considerare a vechimii în funcţie a fiecărei persoane şi încadrarea corespunzătoare în intervalele de vechime stabilite de Anexa nr. V la Legea nr. 153/2017, capitolul I, lit. B), nr. Crt. 4, precum şi a prevederilor art. 17 alin. (3) secţiunea a 4-a a capitolului VIII din aceeaşi anexă.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a depus întâmpinare, solicitând, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca temeinică şi legală.
5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă şi întemeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Recurenţii-reclamanţi au învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea rezoluţiei nr. 4688/III/12/2019 din data de 07.06.2019 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, anularea deciziei nr. 52/26.03.2019 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi la emiterea unei noi decizii de salarizare începând cu data de 01.03.2019, având în vedere dispoziţiile art. 120 alin. (51) şi alin. (52) din Legea nr. 304/2004, art. 17 alin. (1) şi (3) din Secţiunea 4 a capitolului VIII anexa V din Legea nr. 153/2017 coroborat cu art. 22 alin. (1), (2) din secţiunea 6 a aceluiaşi capitol cu aplicarea nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017, în integralitatea lui (salarii de bază conform indemnizaţiilor de încadrare pentru procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu recunoaşterea vechimii în funcţia de specialist IT în cadrul Parchetului), obligarea pârâtului la plata diferenţei dintre venitul calculat potrivit solicitării menţionate anterior şi venitul efectiv plătit, actualizată cu indicele de inflaţie şi plata dobânzii legale penalizatoare aferente, de la data scadenţei fiecărui venit lunar până la data plăţii efective.
Curtea de apel a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, ca nefondată.
Soluţia Curţii de Apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţia de fapt.
Prin Decizia nr. 52/26.03.2019 emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, contestată în cauză, au fost stabilite drepturile salariale ale specialiştilor IT din cadrul circumscripţiei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, ce se cuvin începând cu 01.03.2019, inclusiv ale reclamanţilor.
Prin Rezoluţia nr. 4688/III/12/2019 emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, s-a respins contestaţia formulată de reclamanţi împotriva Deciziei nr. 52/26.03.2019.
Înalta Curte constată că nu poate primi criticile recurenţilor, care, în esenţă, sunt centrate pe faptul că s-a aplicat greşit Legea nr. 153/2017 în materia salarizării specialiştilor IT, neţinându-se cont de vechimea în funcţie a acestei categorii, în sensul în care câtă vreme pentru specialiştii IT trimiterea se face la nr. crt. 4, lit. B), capitolul I din Anexa V a Legii nr. 153/2017, limitarea acestei salarizări doar la nivelul gradaţiei de bază, corespunzătoare procurorului cu o vechime de 0-3 ani este rezultatul unei interpretări restrictive şi nelegale a acestor prevederi normative.
În mod corect prima instanţă a reţinut că argumentele recurenţilor în susţinerea solicitării acestora privind încadrarea în grila salarială prevăzută de cap. I lit. B) nr. crt. 4 din Legea nr. 153/2017, în ceea ce priveşte salariul de bază, în sensul asimilării din punct de vedere salarial cu procurorii nu pot fi acceptate.
Din această perspectivă sunt relevante dispoziţiile art. 120 alin. (51) din Legea nr. 304/2004, care prevăd că începând cu luna martie 2019, specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit alin. (5)2 al aceluiaşi text de lege, personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiştii de la art. 116 alin. (5).
De asemenea, în art. 22 alin. (1) şi (2) din Capitolul VIII din Anexa 5 la Legea nr. 153/2017 se prevede că:
"(1) Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4.
(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte."
Aşadar, în raport cu dispoziţiile art. 120 alin. (51) din Legea nr. 304/2004 şi ale art. 22 alin. (1) şi (2) din Capitolul VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017, rezultă că salariile de bază ale reclamaţilor se stabilesc conform grilei prevăzută de cap. I lit. B) nr. crt. 4 din Legea nr. 153/2017.
La Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 se află funcţia de "procuror cu grad de judecătorie", existând în cadrul tabelului aferent o ierarhizare pe verticală raportată la vechimea în funcţie şi o ierarhizare pe orizontală raportată la gradaţie, primul rând al ierarhiei fiind cel specific unei vechimi în funcţie de "0-3 ani".
Totodată, în Nota la Capitolul I lit. B) se prevede că "Prin "vechime în funcţie", în senul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie.", respectiv că "Indemnizaţia de încadrare/coeficientul cuprinde sporul de vechime în muncă corespunzător gradaţiei " .
Din analiza coroborată a normelor legale incidente, se reţine că singura referinţă relevantă pentru stabilirea salariilor specialiştilor IT este cea la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 primul rând, vizând ierarhizarea aferentă unei vechimi în funcţie de "0-3 ani" cu variaţiile date de gradaţiile diferite.
Altfel spus, specialiştii IT, deşi asimilaţi din perspectiva salariului de bază celui reglementat pentru funcţia de procuror cu grad de judecătorie, nu se bucură decât de variaţiile salariului de bază în funcţie de indemnizaţia stabilită pentru rândul aferent vechimii "0-3 ani" şi gradaţiilor corespunzătoare acesteia, întrucât deţin vechime "0" în sensul Notei la Capitolul I lit. B), nejustificând acumularea de vechime în funcţiile de "judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie", singurele relevante pentru observarea şi a celorlalte grile de la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4, anume rândurile normative pentru "3-5 ani", "5-10 ani", "10-15 ani", "15-20 ani" şi "peste 20 ani".
Prin urmare, pentru aplicarea Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 în sensul art. 22 alin. (1) din Capitolul VIII ale Anexei V la Legea - cadru nr. 153/2017 nu este relevantă vechimea în funcţia de specialist IT, întrucât nu există nicio normă juridică prin care să se asimileze această vechime celei de "judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie" prevăzută explicit în Nota la Capitolul I lit. B) spre a fi avută în vedere la determinarea rândurilor raportat la vechimea în funcţie.
Or, pentru a avansa pe verticală în cadrul Capitolului I lit. B) nr. crt. 4, personalul salarizat trebuie să acumuleze vechimile de "3-5 ani", "5-10 ani", "10-15 ani", "15-20 ani" şi "peste 20 ani" în funcţiile de "judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie", iar nu în orice altă funcţie exercitată la nivelul unui parchet sau al unei instanţe, specialistul IT nu acumulează prin exercitarea activităţii vechime în funcţia vizată de Capitolului I lit. B) nr. crt. 4 aşa încât s-a realizat o corectă aplicare a legii referitor la art. 22 alin. (1) din Capitolul VIII al Anexei V la Legea-cadru raportat la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4.
De altfel, în acest sens s-a statuat şi prin Decizia nr. 31/17.05.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ulterior pronunţării sentinţei atacate.
Cât priveşte trimiterea recurenţilor la Decizia nr. 794/2006 a Curţii Constituţionale se reţine că aceasta a fost avută în vedere de legiuitor la momentul stabilirii nivelului salarizării pentru fiecare categorie profesională în parte şi nu pot determina încadrarea acestora în altă grilă de salarizare decât cea stabilită pentru categoria profesională din care fac parte.
Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanţii A., B. şi C. împotriva sentinţei civile nr. 714 din 1 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 martie 2022.