Suspension of administrative order moot after annulment claim extinguished; public authority's appeal dismissed for lack of interest

Şedinţa publică din data de 16 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor - Direcţia Generală de Inspecţie Economico - Financiară, suspendarea executării Dispoziţiei nr. 6007/252207/IEF/17.09.2021, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anularea acesteia, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 912 din 6 mai 2022, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantă şi, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, a dispus suspendarea în parte a executării Dispoziţiei obligatorii nr. 6007/252207/IEF/17.09.2021 emise de pârât, numai în ceea ce priveşte creanta bugetară de 746.200 RON, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anularea acestei părti a dispoziţiei.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanţelor - Direcţia Generală de Inspecţie Economico - Financiară, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a invocat prevederile art. 425 lit. b) din C. proc. civ. şi a susţinut că argumentele prezentate de către prima instanţă în susţinerea presupusei existenţe a unui caz bine justificat sunt, pe de o parte, eronate şi, pe de altă parte, străine de motivele aduse de către intimata-reclamanta în susţinerea cererii sale de suspendare.

Potrivit recurentului, a aprecia că încheierea Convenţiei dintre intimata-reclamanta şi Municipiul Bucureşti reprezintă în fapt o măsură de creştere a veniturilor acesteia din urmă, fără însă a efectua o analiză sumară a argumentului adus de către pârât, cu privire la faptul că această Convenţie a fost încheiată în lipsa unei baze legale, reprezintă, în opinia acestuia, o aplicare eronată a cadrului normativ incident cauzei dedusă judecăţii.

Or, nearătarea motivelor pentru care nu a fost analizat argumentul referitor la inexistenţa unei baze legale în ceea ce priveşte încheierea Convenţiei menţionate astfel cum a fost adus de către recurentul-pârât în apărările formulate, constituie, în opinia părţii, lipsa motivării sentinţei atacate, arătând, totodată, că au fost nesocotite înscrisurile aflate la dosar.

Referitor la condiţia existenţei unei pagube iminente a arătat recurenta că din analiza documentelor anexate cererii de chemare în judecată reiese că reclamanta nu a administrat niciun fel de probă în sensul susţinerilor sale, şi nici din analiza considerentelor primei instanţe nu reiese care sunt documentele avute în vedere la constatarea îndeplinirii acestei condiţii.

În concluzie, recurenta a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes a recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Intimata-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând suspendarea executării Dispoziţiei nr. 6007/252207/IEF/17.09.2021, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anularea acesteia, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Curtea de Apel Bucureşti a dispus suspendarea în parte a executării dispoziţiei obligatorii nr. 6007/252207/IEF/17.09.2021, emise de pârât, numai în ceea ce priveşte creanta bugetară de 746.200 RON, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anularea acestei părti a dispoziţiei.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Prevederile art. 14 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004 au reglementat obligaţia persoanei care se consideră vătămată de actul administrativ unilateral de a introduce acţiune în anularea actului în termen de 60 de zile de la soluţionarea cererii de suspendare a executării acestuia, în caz contrar suspendarea încetând de drept şi fără nicio formalitate.

În cauză, recurentul-reclamant a înregistrat pe rolul instanţei acţiune în anulare a actului administrativ a cărui suspendare se solicită, însă, prin sentinţa nr. 342/31.01.2023, pronunţată în Dosarul nr. x/2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia netimbrării şi a anulat, ca netimbrată, acţiunea având ca obiect anularea Dispoziţiei obligatorii nr. 6007/252207/IEF/17.09.2021 emise de pârât.

Aşa fiind, în cauză se pune problema subzistenţei interesului în promovarea căii de atac exercitate.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., una din condiţiilenecesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării căilor de atac.

Interesul este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia.

Conform art. 33 din C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că, în cauză, recurentul nu mai justifică un interes în soluţionarea prezentei căi de atac, în condiţiile în care acţiunea privind anularea actului administrativ atacat a cărei suspendare se solicită în prezenta cauză a fost anulată ca netimbrată.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulate, ca lipsite de interes, ţinând seama, totodată, de prevederile art. 499 teza a doua din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Finanţelor - Direcţia Generală de Inspecţie Economico - Financiară împotriva sentinţei nr. 912 din 6 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.