Validity of environmental inspection measures and legal sufficiency of administrative act motivation

Şedinţa publică din data de 16 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General:

- suspendarea, conform art. 14 din Legea 554/2004, a inspecţiei şi controlului Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul General, dispusă de Comisarul General al Gărzii Naţionale de Mediu, prin Deciziile nr. 539 şi nr. 540 din 10.08.2020 şi materializate în ordinele de serviciu cu acelaşi număr şi dată, de a efectua un control la societate pe motiv de situaţie de urgentă, şi anume pandemie cu COVID19.

- suspendarea Deciziilor nr. 539 şi 540 emise de Garda Naţionala de Mediu prin Comisarul General, B., prin care s-a dispus efectuarea unei inspecţii de control la societate şi anularea acestora.

- anularea Deciziei administrative înregistrată sub nr. x din 11.08.2020, prin care conducerea Gărzii Naţionale de Mediu a respins cererea de suspendare a controlului ce urma să fie efectuat în perioada 10-13.08.2020 de către o echipă de comisari din subordinea Gărzii Naţionale de Mediu.

- anularea Deciziei nr. 5957/GM din 12.08,2020, prin care Garda Naţională de Mediu a respins plângerea prealabilă formulată, conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, împotriva Deciziei nr. 5890/GM din 11.08.2020.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 19 din 20 ianuarie 2022, a respins acţiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., invocând motivele de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac s-au arătat în esenţă următoarele:

Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Craiova a fost data cu încălcarea disp. art. 488 alin. (1) punct 5 C. proc. civ.

Casarea unei hotărâri în temeiul disp. art. 488 alin. (1) punct 5 C. proc. civ. se poate obţine în condiţii diferite, după cum este vorba de încălcarea unor norme de procedură de natură imperativă sau dispozitivă, cu alte cuvinte, după cum suntem în prezenţa unei nulităţi absolute sau a unei nulităţi relative.

În cauza de faţă, instanţa de fond nu a analizat şi nu s-a pronunţat cu privire la nulitatea absolută a Notei de Constatare x/18.08.2020 încheiată de organele Gărzii Naţionale de Mediu, în sensul nemotivării în drept a acestui act administrativ.

Instanţa de fond avea obligaţia să constate nulitatea absolută a NC 144/18.08.2020 ce este contestată - pentru nerespectarea cerinţei, nemotivării în drept a acesteia, intimatei îi revenea obligaţia de a-şi motiva NC 144/18.08.2020 cu indicarea textelor de lege şi a actelor normative care ar fi fost încălcate de societatea recurentă în activitatea sa, ce reprezintă o cerinţa de legalitate a actului administrativ, ce este unanim recunoscută atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional.

Motivarea NC 144/18.08.2020 nu poate fi considerată legală şi limitată, numai la considerentele legate de competenţa emitentului, în speţă GNM - CG, ci trebuie să conţină considerentele juridice [ de drept ] legale aplicabile situaţiei de fapt, care să permită, pe de o parte, destinatarului actului să cunoască şi să evalueze temeiurile juridice ale deciziilor, iar pe de altă parte, instanţa să poată facă posibilă exercitarea controlului de legalitate.

Hotărârea a fost dată cu încălcare disp. art. 488 alin. (1) punctul 6 C. proc. civ.

Potrivit acestui text de lege, casarea se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii, ori numai motive străine de natura cauzei.

Este de observat că în cauza de faţă, instanţa de fond în motivarea soluţiei de respingere, face trimitere numai la situaţia de fapt care a fost copiată din nota de constatare x/18.08.2020 a GNM - CG, fără a argumenta în drept. Or, tocmai acest aspect trebuia avut în vedere, pentru ca pe calea recursului se verifică exclusiv legalitatea hotărârii, respectiv corecta aplicare a legii la situaţia de fapt stabilită de instanţa de fond.

Argumentele instanţei în drept fiind inexistente în cauza de faţă, ele nu pot fi criticate dacă au fost aplicate sau nu corect.

Trebuie avut în vedere că, motivarea sentinţei civile recurate în prezenta cauza ridică o problemă de conţinut şi nu o chestiune de cantitate.

Totodată, în cauza de faţă obligaţia judecătorului era aceea de a motiva soluţia pronunţată, nu numai în fapt, ci şi în drept, aşa cum această obligaţie este impusă de prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., aceasta presupunând ca instanţa de judecată trebuia să examineze şi să dea un răspuns argumentat problemelor esenţiale de fapt şi de drept care s-au ridicat în cauză.

Consideră că, sentinţa civilă 19/2022 din 20.01.2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal în prezenta cauză este nelegală pentru că, a fost dată cu încălcarea disp. art. 488 alin. (1) punctul 8 C. proc. civ.

În cauza de faţă, vulnerabilităţile judecătorului de fond, care nu are o pregătire tehnică adecvată, şi-a motivat hotărârea prin invocarea nerespectării unor condiţii tehnice în procesul de incinerare de către societatea recurentă, copiind cele invocate de GNM - CG în NC 144/18.08.2020, căreia i-a dat o prezumţie absolută de veridicitate, însă fără a verifica şi apărarea recurentei, care a făcut trimitere la manualul tehnic al incineratorului şi la AM 64/14.04.2020 emisă de APM OLT, prin care sunt stabilite condiţiile în care trebuie să funcţioneze instalaţia de incinerare.

La fel s-a procedat şi cu interpretarea de către instanţa de fond că, nu ar fi respectat aşa zisul traseu al instalaţiei de epurare a gazelor, invocându-se că motoarele nu erau pornite.

Hotărârea instanţei de fond este nelegală şi dintr-un alt punct de vedere, şi anume că, deşi la termenul din 23.10.2020, în faţa Curţii de Apel Craiova, a solicitat instanţei modificarea acţiunii care le-a fost admisă, în sensul solicitării ca, Nota de Constatare x/18.08.2020 emisă de GNM - CG să fie anulată în totalitate, inclusiv măsurile de la punctul 1-6, cu toate acestea instanţa a omis să analizeze dacă măsurile impuse la punctele 2,3,4 si 5 din această notă, erau legal impuse şi dacă acestea au fost motivate în drept de cate organele GNM, în sensul de a se stabili care este temeiul juridic care a stat la baza acestor măsuri a fi aduse la îndeplinire de către societatea recurentă.

Instanţa de judecată a nesocotit o normă de drept material şi anume încălcarea de către organele de inspecţie a art. 31 punctul 8 din Anexa nr. 5 la Ordinul 256/2014 al Ministerului Mediului şi anume încălcarea normelor de competenţă privind efectuarea unei asemenea inspecţii de mediu.

În mod greşit instanţa de fond prin hotărârea recurată a dat o dezlegare neconformă cu legea, învinuind societatea recurentă că, nu a indicat un text de lege care să impună organelor GNM ca la efectuarea inspecţiei să se preleveze probe şi totodată că nu ar fi indicat, care text de lege impune obligaţia organelor de control să pună la dispoziţia societăţii actele acuzatoare existente la data declanşării controlului şi fiind formulate de o persoană anonimă împotriva societăţii.

S-a mai reţinut de către instanţa de fond că, societatea recurentă nu a invocat o normă juridică, prin care se impunea obligarea GNM de a preleva probe de la incinerator în vederea stabilirii respectării standardelor de mediu, şi anume, dacă procesul de incinerare şi emisii la coş sunt respectate.

Această dezlegare este greşită, pentru că prin cererea de chemare în judecată şi pe parcursul dezbaterilor judecătoreşti a invocat încălcarea de către GNM - CG a dispoziţiilor art. 24 alin. (3) din Anexa 5, reglementat prin Ordinul 256/2014 al Ministerului Mediului, care a modificat ordinul 464/2009 al aceluiaşi minister, care prevăd obligaţia organelor de inspecţie ca înainte de desfăşurarea fiecărei inspecţii să solicite societăţii controlate să participe şi un laborator de analize acreditat, care să realizeze prelevarea de probe în vederea măsurării concentraţiilor de poluanţi emişi în mediu şi în particular în zona de influenţă a obiectivului controlat, ceea ce şi societatea recurentă a solicitat organelor de inspecţie, care le-au respins aceasta cerere.

În drept, recurenta a invocat disp. art. 20 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ; art. 497 C. proc. civ., art. 488 alin. (1) punctul 5, 6 si 8 C. proc. civ. art. 174 şi urm. C. proc. civ. Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale; art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. art. 6 alin. (1) şi (3) CEDO; art. 31 punctul 8 din Anexa 5 la Ordinul 256/2014 al Ministerului Mediului; art. 24 alin. (3) din Anexa 5 la Ordinul 256/2014 al Ministerului Mediului; art. 2 alin. (1) lit. m) din Legea 554/2004.

4. Apărarea intimatului-reclamant

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate, fiind legală şi temeinică, arătând în esenţă că, din conţinutul actului administrativ dedus judecăţii rezultă că măsurile contestate cu ocazia verificărilor de la punctul de lucru al reclamantei, astfel încât actul administrativ emis de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu este temeinic şi legal, iar pentru a se putea opera anularea acestuia este necesar să se creeze o îndoială serioasă în privinţa actului administrativ.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 C. proc. civ., Legea nr. 554/2004 şi H.G. nr. 1005/2012.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa prin prisma motivelor de recurs invocate, a susţinerilor părţilor, a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte reţine următoarele:

Recurenta-reclamantă şi-a întemeiat recursul pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. - când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii; 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. - când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei; art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.- când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Înalta Curte constată că, deşi la nivel formal, recurenta reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde o dezvoltare concretă a ipotezelor avute în vedere de legiuitor pentru reglementarea acestor motiv de casare, criticile invocate, nesubsumându-se acestui motiv de casare.

Reţine Înalta Curte că, hotărârea poate fi casată pentru acest motiv atunci când se invocă: nesemnarea minutei de către judecători; nerespectarea principiului oralităţii, al publicităţii şedinţelor de judecată; încălcarea dreptului de apărare urmare a nelegalei citări a părţii pentru ultimul termen de judecată; efectuarea expertizei cu nesocotirea prevederilor art. 335 alin. (1) şi art. 338 C. proc. civ. încălcarea dreptului de apărare dacă instanţa a admis apelul şi s-a pronunţat şi asupra fondului, fără ca părţile să fi pus concluzii şi asupra fondului; încălcarea principiului contradictorialităţii şi al nemijlocirii prin pronunţarea soluţiei în baza unor dovezi care nu au fost administrate în cursul procesului şi nu au fost puse în dezbaterea părţilor; decăderea din administrarea unei probe cu nesocotirea prevederilor art. 254 din C. proc. civ. lipsa încheierii de dezbateri sau nesemnarea acesteia; respingerea cererii de recuzare dacă a fost cauzată o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii; aplicarea greşită a unor texte de lege.

În susţinerea acestui motiv de casare, recurenta invocă faptul că, hotărârea primei instanţe este nelegală din perspectiva omisiunii de a se pronunţa cu privire la nulitatea absolută a Notei de Constatare x/18.08.2020 încheiată de organele Gărzii Naţionale de Mediu, în sensul nemotivării în drept a acestui act administrativ.

Înalta Curte reţine că, aceste argumente care nu se încadrează în ipoteza motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., ci, eventual, în motivul de casare prevăzut de pct. 8 al articolului menţionat, urmând a fi analizate în cadrul acestui motiv de casare.

Prin urmare, se constată că, motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. nu este incident în cauză, câtă vreme, recurenta nu a menţionat care anume reguli de procedură au fost încălcate de către instanţa de fond, astfel încât să se justifice aplicare sancţiunii nulităţii hotărârii pronunţate de aceasta.

Referitor la critica din recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, Înalta Curte reţine că este neîntemeiată, astfel că o va respinge, având în vedere următoarele aspecte:

Contrar susţinerilor recurentei-reclamante, în speţă au fost respectate prevederile art. 425 lit. b) din C. proc. civ., conform cărora hotărârea judecătorească trebuie să conţină "expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor", judecătorul fondului făcând trimitere în mod expres la textele de lege incidente în cauză.

Totodată, Înalta Curte constată că, art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. vizează, astfel cum rezultă din lectura sa, nemotivarea unei hotărâri judecătoreşti. În concepţia legiuitorului, nemotivarea constituie motiv de casare atunci când, nu se arată motivele pe care se sprijină hotărârea judecătorului, ori când cuprinde motive contradictorii sau numai motive străine de natura pricinii.

Judecătorul fondului a analizat, în mod efectiv, atât argumentele recurentei-reclamante, cât şi pe cele ale intimatei, şi a prezentat, în concret, în raport de natura cauzei, motivele de fapt şi de drept, care au format convingerea sa.

Nu în ultimul rând, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa constantă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat că, motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esenţă, de conţinut, aceasta trebuind să fie clară, concisă, concretă, în concordanţă cu probele şi actele de la dosar. Ca principiu, instanţa de judecată nu este obligată să răspundă tuturor argumentelor de fapt şi de drept care susţin cererea de chemare în judecată, ci poate să le analizeze global, printr-un raţionament juridic de sinteză, ori să analizeze un singur aspect considerat esenţial.

Sub acest aspect, din analiza considerentelor de fapt şi de drept cuprinse de sentinţa recurată, se reţine că, prima instanţă a respectat întrutotul exigenţele motivării acesteia, conform art. 425 alin. 1lit. b) C. proc. civ., recurenta având posibilitatea de a evalua conţinutul concret al sentinţei atacate şi a-şi formula şi structura criticile de nelegalitate împotriva acestor considerente.

Cu privire la criticile întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. - când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, Înalta Curte reţine că, sunt neîntemeiate, avându-se în vedere că, instanţa de fond a făcut o corectă interpretare şi aplicare a textelor de lege incidente în cauză.

Sunt neîntemeiate criticile recurentei-reclamante referitoare la faptul că, instanţa de fond ar fi trebuit să constate nulitatea absolută a Notei de Constatare x/18.08.2020 încheiată de organele Gărzii Naţionale de Mediu, în sensul nemotivării în drept a acestui act administrativ.

Astfel, în practica sa constantă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că, motivarea unui act administrativ urmăreşte o dublă finalitate: îndeplineşte, în primul rând, o funcţie de transparenţă în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; permite, de asemenea, instanţei să realizeze controlul său jurisdicţional, deci în cele din urmă permite reconstituirea raţionamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia; ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului şi să fie realizată de autorul său, în acest sens find, spre exemplu, decizia nr. 1442 din 6 martie 2020, pronunţată de secţia de contencios administrativ şi fiscal a ÎCCJ.

În speţă, din lecturarea Notei de Constatare nr. x/18.08.2020, dosar nr. x/2020 al Tribunalul Olt, reiese că, este menţionat temeiul de drept în bază cărora a fost întocmită, respectiv, H.G. nr. 1005/2012 pentru organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, cu modificările şi completările ulterioare, O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, Legea nr. 104 privind calitatea aerului înconjurător şi Legea nr. 278/2013 privind emisiile ulterioare cu modificările şi completările ulterioare, iar prezentarea raţionamentului instituţiei emitente a actului este formulată într-un mod clar şi neechivoc.

Neîntemeiate sunt şi criticile recurentei-reclamante referitoare la faptul că, sentinţa recurată este nelegală, întrucât, instanţa a omis să analizeze dacă măsurile impuse la punctele 2, 3, 4 si 5 din Nota nr. x/18.08.2020, erau legal impuse şi dacă acestea au fost motivate în drept de cate organele GNM, deşi la termenul din 23.10.2020, în faţa Curţii de Apel Craiova, a solicitat instanţei modificarea acţiunii care le-a fost admisă, în sensul solicitării ca, Nota de Constatare x/18.08.2020 emisă de GNM - CG să fie anulată în totalitate, inclusiv măsurile de la punctul 1-6.

Contrar susţinerilor recurentei-reclamante, reţine Înalta Curte că, prima instanţă a stabilit şi a analizat în mod corect obiectul cererii de chemare în judecată, aşa cum a fost aceasta modificată, cu respectarea dreptului de dispoziţie al părţilor, în conformitate cu prevederile art. 9 C. proc. civ. . Astfel, istanţa de fond a avut în vedere cuprinsul cererii de chemare în judecată, modificările cererii de chemare în judecată, formulate la 20.08.2020 şi 21.08.2020, precum şi notele depuse de recurenta-reclamantă la dosarul de fond, la termenul din data de 23.10.2020, din cuprinsul cărora reiese că, aceasta a solicitat revocarea măsurilor dispuse prin anexa la Nota de constatare x din 18.08.2020, încheiată de Garda Naţională de Mediu, cu referire la punctele 1 şi 6 din această anexă. Ulterior aceasta a precizat că actul a fost încheiat cu depăşirea competenţelor materiale imperative prevăzute de lege întrucât a fost semnată de doi comisari de poliţie, care au şi participat la control şi nu a fost semnat de toţi comisarii de la Garda de Mediu care au participat la control împrejurare ce a fost calificată în şedinţa din 23.10.2020 ca motiv de nelegalitate al actului, aşa cum reiese din încheierea de şedinţă de la acea dată, dosar Curtea de Apel Craiova.

Înalta Curte reţine că, în urma controlului efectuat, în data de 12.08.2020 şi în data de 18.08.2020 la amplasamentul verificat care include şi instalaţia de incinerare deşeuri, operată de recurenta-reclamantă A. S.R.L. au fost constatate deficienţe a modului de funcţionare a instalaţiei, considerent pentru care prin adresa nr. x/20.08.2020, intimata-pârâtă a notificat Autoritatea de Reglementare în domeniul protecţiei mediului respectiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt, deoarece instalaţia de incinerare prezenta grave deficienţe de funcţionare.

Potrivit art. 17 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului potrivit căruia, "Acordul de mediu, autorizaţia de mediu şi autorizaţia integrată de mediu se suspendă de către autoritatea emitentă, pentru nerespectarea prevederilor acestora, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendării, desfăşurarea proiectului sau a activităţii este interzisă".

În temeiul textului de lege citat, prin adresa nr. x/21.08.2020, AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI OLT, în vederea respectării actului de reglementare, respectiv Autorizaţia de Mediu nr. x/14.04.2020, a notificat societatea recurentă A. S.R.L., cu privire la respectarea actului de reglementare şi aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Comisarii Gărzii de Mediu prin Nota de constatare nr. x/18.08.2020, după cum urmează:

1. Deconectarea tubulaturii care preia emisiile de la incineratorul ecologic IE (v) 150 (incineratorul prevăzut în AM nr. 64/14.04.2020) şi conduse pentru a fi epurate în instalaţia de epurare neautorizată. Va fi închis sistemul de by-pass al incineratorul ecologic IE (v) 150 şi va fi pusă în funcţiune instalaţia de epurare aferenta acestuia, instalaţie de epurare prevăzută şi în AM nr. 64/14.04.2020). Termen: 07.09.2020.

2. Incinerarea deşeurilor se va realiza cu respectarea prevederilor Cap.l Activitate autorizată parametri camerei de post-combustie (de ardere secundară) din AM nr. 64/14.04.2020. Termen: 19.08.2020.

3. Depozitarea deşeurilor medicale se va realiza cu respectarea prevederilor Cap. 1 Activitate Autorizată şi anume în spaţiu acoperit iar în condiţii de stocare temporară vor fi depozitate în agregate frigorifice conform prevederilor şi condiţiilor din AM 64/14.04.2020. Termen 19.08.2020.

4. Adoptarea de către societate a măsurilor organizatorice astfel încât cantităţile de deşeuri colectate să nu depăşească cantităţile ce pot fi incinerate tehnic, astfel încât să se elimine situaţiile de depozitare necontrolată/neconformă a deşeurilor, formării de stocuri, generării riscului de incendiu. Termen permanent.

5. Informarea imediată a GNM-CJ Olt în cazul eliminării accidentale de poluanţi în mediu având în vedere prevederile art. 94 alin. (1) lit. 1) din O.U.G. nr. 195/2005 cu modificările şi completările ulterioare. Termen: permanent

6. Desfiinţarea lucrărilor de la incineratorul neautorizat de pe amplasament şi aducerea terenului la starea iniţială conform prevederilor legale în domeniu. Termen: 18.09.2020.

7. Informarea GNM Comisariatul General şi GNM-CJ Olt cu privire la realizarea masurilor dispuse în prezentul act de control la termenele scadente fiecărei măsuri pe adresa de mail: poluare@,gnm.ro .

Prin adresa nr. x/21.08.2020, AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI OLT, în vederea respectării actului de reglementare, respectiv Autorizaţia de Mediu nr. x/14.04.2020, a notificat A. S.R.L., cu privire la respectarea actului de reglementare şi aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Comisarii Gărzii de Mediu prin Nota de constatare nr. x/18.08.2020.

Totodată, Autoritatea de reglementare a atenţionat recurenta că, după expirarea termenului prevăzut în notificare Autorizaţia de Mediu nr. x/14.04.2020, va fi suspendată până la eliminarea cauzelor, iar pe perioada suspendării desfăşurarea activităţii este interzisă de lege.

Constată Înalta Curte că sunt neîntemeiate susţinerile recurentei-reclamante cu privire la acţiunile abuzive ale echipei de control, raportat la modul de desfăşurare a controlul, precum şi stabilirea măsurilor cu termen de realizare

Astfel, pentru a se dispune nulitatea unui act administrativ, este necesar să se constatate o nesocotire a unei dispoziţii normative în legătura cu încheierea sa, iar această împrejurare să fie susceptibilă de a produce, în concret o vătămare a drepturilor destinatarului.

În cauza de faţă, actul administrativ se bucură de o prezumţie simplă de temeinicie, fiind întocmit de agenţi ai puterii publice în exercitarea competenţei prevăzută de lege, ceea ce presupune şi o specializare a cunoştinţelor acestora.

Aşadar sunt neîntemeiate criticile recurente-reclamante, referitoare la faptul că, instanţa de fond ar fi nesocotit o normă de drept material, şi anume, încălcarea de către organele de inspecţie a art. 31 pct. 8 din Anexa 5 la Ordinul 256/2014 al Ministerului Mediului, Înalta Curte constatând că, instanţa de fond a făcut o interpretare şi aplicare corectă a acestui text de lege, câtă vreme recurenta-reclamantă nu a menţionat producerea unei vătămări ca urmare a neregularităţii invocate, iar din sintagma însoţiţi, reiese că, organele de poliţie nu au fost menţionate în Nota de constatare, ca participanţi incluşi în structura echipei de control, după cum în mod judicios a reţinut şi judecătorul fondului.

Potrivit art. 15 din Ordinul Ministerului Mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, modificat prin Ordinul nr. 256/2014 - " Inspecţia de mediu este o activitate care cuprinde:

a) verificarea conformării obiectivelor cu cerinţele legislaţiei de protecţia mediului şi prevederile din legislaţia specifică produselor chimice;

b) verificarea conformării obiectivelor cu prevederile din actele de reglementare;

c) constatarea faptelor ce conduc la degradarea factorilor de mediu, la obiectivele, care pot determina inspecţii viitoare, inclusiv la emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de reglementare, sau aplicarea de sancţiuni, după caz;

d) constatarea unei ameninţări iminente, cu producerea unui prejudiciu asupra mediului sau a unui prejudiciu deja produs, precum şi pentru identificarea operatorului responsabil".

Potrivit art. 16 alin. (1) din acelaşi act normativ - "Inspecţiile de mediu pot fi:

1) a) planificate, realizate la obiectivele cuprinse în Registrele obiectivelor controlate, pentru verificarea gradului de conformare al acestora la legislaţia de protecţia mediului, la legislaţia specifică produselor chimice, directivei SEVESO II şi III şi la actele de reglementare deţinute dar şi inspecţii tematice pentru verificarea gradului de conformare al obiectivelor cu legislaţia dintr-un anumit sector al protecţiei mediului său al produselor chimice, care se desfăşoară după o metodologie şi pe o perioadă de timp prestabilite, conform planului de inspecţii;

b) neplanificate.

(2) Inspecţiile de mediu neplanificate pot fi:

a) inspecţii pentru verificarea modului de respectare a condiţiilor impuse în actele de reglementare;

c) inspecţii pentru soluţionarea sesizărilor/petiţiilor, realizate la toate tipurile de obiective şi/sau activităţi, pentru verificarea problemelor semnalate şi impunerea de măsuri pentru stoparea acţiunilor care au condus la neconformităţi cu cerinţele legale;

h) inspecţii pentru verificarea realizării măsurilor impuse - inspecţii efectuate pentru verificarea, la termenele scadente, a măsurilor stabilite la controalele anterioare, precum şi pentru respectarea dispoziţiei de suspendare/anulare a actelor de reglementare".

Controlul efectuat la recurenta-reclamantă în perioada 06.08.2020-18.08.2020 a avut drept scop verificarea instalaţiilor deţinute atât funcţionale cât şi nefuncţionale sau scoase din uz numai din punct de vedere al protecţiei mediului sau care pot determina modificări ale caracteristicilor mediului în ansamblul său din zonă, precum şi verificarea aspectelor sesizate în petiţiile transmise Gărzii Naţionale de Mediu privind încălcarea legislaţiei de mediu în desfăşurarea activităţii.

Temeiul de drept al controlului: H.G. nr. 1005/2012 pentru organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, cu modificările şi completările ulterioare, O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, Legea nr. 104 privind calitatea aerului înconjurător şi Legea nr. 278/2013 privind emisiile ulterioare cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Hotărârea nr. 1005 din 17 octombrie 2012 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, GNM este un corp specializat de inspecţie şi control, iar comisarii sunt funcţionari publici cu statut specific care pot lua măsuri de sancţionare, de suspendare/sistare a activităţii ca urmare a poluării şi deteriorării mediului său pentru nerespectarea condiţiilor impuse prin actele de reglementare şi a măsurilor stabilite în notele de constatare şi în rapoartele de inspecţie şi control.

Sub acest aspect, s-a desfăşurat inspecţia pe amplasamentul recurentei-reclamante A. S.R.L., având drept temei Ordinul Ministrului Mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului modificat prin Ordinul nr. 256/2014, care stabilesc cadrul instituţional, tehnic şi metodologic de desfăşurare a inspecţiei de mediu, în scopul eficientizării acţiunii de control şi realizării acesteia la toate obiectivele industriale şi economice ale căror emisii de poluanţi în mediu, depozitări de deşeuri sau activităţi de reconstrucţie ecologică sunt supuse unor proceduri de reglementare interne şi internaţionale în domeniul protecţiei mediului.

Urmare a controlului, a fost întocmit actul de control Nota de constatare nr. x/18.08.2020, nota care cuprinde cele constatate de către comisari în timpul controlului şi în care sunt consemnate toate informaţiile relevante obţinute ca urmare a controlului, constatarea contravenţiilor, inclusiv măsurile ce se impun a fi realizate, în cazul constatării unor neconformităţi, act premergător procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Măsurile dispuse de comisarii GNM - Comisariatul General nu au făcut decât să stabilească în sarcina recurentei, supusă controlului, măsuri cu termene de realizare în vederea respectării dispoziţiilor legale incidente, având drept scop limitarea/eliminarea impactului asupra mediului.

Recurenta-reclamantă a mai susţinut prin cererea de recurs că, în motivarea hotărârii, instanţa a dat prevalenţă celor constatate de organele Gărzii Naţionale de Mediu şi nu a primit apărările formulare de recurentă, referitoare la respectarea valorilor emise de noxe.

Înalta Curte constată că, prin aceste critici ale sentinţei recurate nu se aduc argumente de nelegalitate constând în încălcarea unor norme de drept material, ci se tinde la reaprecierea probelor şi stabilirea unei situaţii de fapt diferite de cea reţinută de prima instanţă, prin interpretarea înscrisurilor în sensul dorit de recurenta-reclamantă, ceea ce nu este permis în acest stadiu procesual, în care controlul judiciar este limitat la aspecte de nelegalitate în raport cu motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. .

Prin urmare, aspectele invocate de recurenta-reclamantă prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, care reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 19 din 20 ianuarie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.