Appeal admitted; salary-grade challenge rejected as specialist tenure cannot be assimilated to prosecutor's seniority in function.

Şedinţa publică din data de 14 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 29.01.2021 cu numărul x/2020, iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat anularea Ordinului nr. 3114/26.11.2019 şi anularea în parte a Ordinelor nr. 3393/31.12.2019 şi nr. 226/04.02.2020, cu privire la drepturile salariale stabilite, având în vedere pragul de vechime în funcţia ocupată în cadrul Parchetului cuprinsă între de 0-3 ani.

De asemenea, a solicitat anularea Adresei nr. x/23.03.2020 privind respingerea contestaţiei formulate împotriva Ordinelor sus menţionate şi emiterea unor noi ordine prin care drepturile salariale să fie stabilite conform reglementărilor din Anexa V la Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Capitolul I lit. B) nr. crt. 4, pentru o vechime în funcţia ocupată în cadrul Parchetului cuprinsă între 5-10 ani.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 715 din 7 mai 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal s-a anulat Ordinul nr. 3114/26.11.2019.

S-au anulat în parte Ordinele nr. 3393/31.12.2019 şi nr. 226/04.02.2020, doar cu privire la drepturile salariale stabilite în privinţa reclamantei.

S-a anulat Adresa nr. x/23.03.2020 privind respingerea contestaţiei formulate împotriva ordinelor anterior menţionate.

A fost obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să emită în favoarea reclamantei A. un nou act administrativ de salarizare, prin care să realizeze încadrarea salarială a reclamantei având în vedere vechimea în funcţie cuprinsă între 5 - 10 ani, prin luarea în considerare, ca astfel de vechime, a vechimii în funcţia de specialist în cadrul parchetului (prin asimilare cu vechimea în funcţia de procuror cu grad de judecătorie), cu respectarea celorlalte limite stabilite prin lege. S-a stabilit ca încadrarea salarială a reclamantei având în vedere vechimea în funcţia de specialist în cadrul parchetului să se realizeze începând cu data de 11.11.2019 până la data intervenirii unei cauze legislative de modificare a acestui mod de calcul a drepturilor salariale cuvenite reclamantei.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs pârâtul criticând-o pentru motive de nelegalitate în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

S-a susţinut că prima instanţă a interpretat şi aplicat în mod greşit art. 22 din secţiunea a 6-a a cap. VIII din Anexa V a Legii nr. 153/2017 coroborat cu lit. B) din cap. I al aceleiaşi anexe, precum şi principiile care stau la baza funcţionării Ministerului Public.

Specialiştii din cadrul Ministerului Public au beneficiat de majorarea salariului din luna decembrie 2017 până la nivelul salariului de bază prevăzut la pct. 4 de la lit. B) din cap. I al Anexei V a Legii nr. 153/2017, majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, concomitent cu majorarea cu 25% a cuantumului sporurilor în plată în luna decembrie 2017.

Salariul de bază pentru specialiştii din cadrul Ministerului Public a fost stabilit conform lit. B), nr. crt. 4, din cap. I al Anexei V din Legea nr. 153/2017, corespunzător funcţiei de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie. Indemnizaţia de încadrare se majorează direct proporţional cu vechimea în muncă şi în funcţie, aceasta din urmă fiind definită la pct. 1 al notei de la lit. B) din cap. I al Anexei V a legii, respectiv, prin "vechime în funcţie" înţelegându-se vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie.

Întrucât legiuitorul nu a prevăzut că vechimea în funcţia de specialist să constituie vechime în funcţie, astfel încât să poată fi luată în calcul la stabilirea salariilor de bază ale specialiştilor, acestea sunt egale cu indemnizaţia unui procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie cu o vechime în funcţie între 0-3 ani.

Pentru vechimea în funcţie dobândită în cadrul parchetului, specialiştii care nu au atins nivelul de salarizare aferent anului 2022 beneficiază de prevederile art. 39 alin. (1) din Legea nr. x, respectiv salarizarea se face la nivelul prevăzut pentru funcţii similare.

În consecinţă, s-a arătat că ordinele contestate sunt legale şi temeinice.

Au fost invocate şi considerentele deciziilor nr. 818 - 821 din 03.07.2008, publicate în M.Of. nr. 537 din 16.07.2008, prin care Curtea Constituţională a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, republicată, sunt neconstituţionale, în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

S-a solicitat admiterea recursului, pentru motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., casarea în tot a sentinţei recurate şi respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata - reclamantă nu a formulat întâmpinare la recurs.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin Ordinul nr. 3114/26.11.2019, reclamanta A. a fost numită în funcţia publică de specialist la secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, gradaţia 2 (corespunzătoare unei vechimi în muncă între 5-10 ani), fiindu-i stabilite, începând cu data de 11.11.2019, următoarele drepturi salariale: un salariu de bază de 11851 RON, un cuantum de 1778 RON spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului de confidenţialitate, un cuantum de l778 RON al sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, corespunzător timpului lucrat.

La data de 31.12.2019 a fost emis Ordinul nr. 3393, prin care s-au stabilit drepturile salariale începând cu data de 01.12.2019, conform art. 38 alin. (4) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel că reclamanta, încadrată pe funcţia de specialist, gradaţia 2, a beneficiat de un salariu de bază de 11.851 RON, un cuantum de 1.778 RON al sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului de confidenţialitate şi un cuantum de 1.778 RON al sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, corespunzător timpului lucrat.

Reclamanta A. a formulat contestaţie împotriva ordinelor deduse judecăţii faţă de împrejurarea că salariul de bază a fost stabilit greşit avându-se în vedere pragul de vechime în funcţie cuprins între 0-3 ani.

Prin Adresa nr. x/23.03.2020 emisă de pârâtul PÎCCJ, contestaţia a fost respinsă, fiind reţinute următoarele considerente: Salariul de bază pentru specialiştii din cadrul Ministerului Public s-a stabilit conform Cap. I lit. B), nr. crt. 4 din Anexă, la care regăsim funcţia de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu 6 praguri de vechime în funcţie, respectiv: bază 0-3 ani; 3-5 ani; 5-10 ani; 10-15 ani; 15-20 ani; peste 20 ani, precum şi 6 praguri pentru vechime în muncă. Indemnizaţia lunară se majorează direct proporţional cu vechimea în muncă şi în funcţie, acesta din urmă fiind clar şi limitativ definită la pct. 1 din Nota de subsol potrivit căreia prin vechime în funcţie se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat asistent sau auditor de justiţie.

Curtea de apel a admis acţiunea reclamantei constatând că prevederile art. 22 alin. (1) din Legea 153/2017 (Anexa V, cap. VIII) fac trimitere la cap. I lit. B) nr. crt. 4., fără a face vreo altă distincţie, astfel că se impunea ca în cazul reclamantei să fie aplicată în întregime modalitatea de stabilire a drepturilor salariale pentru procurorul cu grad de judecătorie, atât în raport de gradaţia aferentă vechimii în muncă, cât şi în raport de vechimea în funcţie, recursul formulat de pârât vizând modalitatea de interpretare şi aplicare a prevederilor de mai sus, caz de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Problema de drept dedusă judecăţii vizează modul în care partea pârâtă a înţeles să facă aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 în materia salarizării specialiştilor din cadrul secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la neasimilarea vechimii în funcţie cu vechimea juridică de "judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie" prevăzută explicit la Nota nr. 1 la Capitolul I lit. B), spre a fi avută în vedere la determinarea încadrării salariale.

În drept, se constată că art. 22 din Capitolul VIII al Anexei V la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că "(1) Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4. (2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte."

La Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 din Anexa V la Legea - cadru nr. 153/2017 se află funcţia de "procuror cu grad de judecătorie", existând în cadrul tabelului aferent o ierarhizare pe verticală raportată la vechimea în funcţie şi o ierarhizare pe orizontală raportată la gradaţie, primul rând al ierarhiei fiind cel specific unei vechimi în funcţie de "0-3 ani".

În Notele nr. 1 şi nr. 3 la Capitolul I lit. B) se prevede că "Prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie.", respectiv că "Indemnizaţia de încadrare/coeficientul cuprinde sporul de vechime în muncă corespunzător gradaţiei."

Reţine instanţa că această chestiune, invocată prin criticile din recurs, a făcut obiectul unei sesizări adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin Decizia nr. 31/2021 stabilindu-se că "În interpretarea şi aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la cap. I din anexa nr. V la acelaşi act normativ vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie."

Astfel, în cuprinsul considerentelor acestei decizii, s-au reţinut următoarele aspecte, cu relevanţă pentru soluţia pronunţată în prezenta cauză:

"94. Faptul că prin nota de subsol la tabelul prevăzut de capitolul I lit. B) din anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017 se prevede că, prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie denotă că ierarhizarea salarizării în funcţie de această vechime nu se poate aplica decât categoriilor de personal expres prevăzute, nu şi categoriilor de personal a căror salarizare se stabileşte prin "trimitere" la coeficientul de ierarhizare.

95. Menţiunea expresă a legiuitorului privind înţelegerea noţiunii de "vechime în funcţie" trebuie interpretată în sensul limitării la funcţiile special şi limitativ prevăzute în nota de subsol anterior evocată."

Raportat la de decizia pronunţată de Completul privind dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte constată că hotărârea curţii de apel prin care s-a înlăturat de la aplicarea dispoziţiilor art. 22 alin. (1) raportat la cap. I lit. B) nr. crt. 4 a definiţiei vechimii în funcţie din nota de subsol, este dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Prin urmare, se constată legalitatea Ordinelor nr. 3114/26.11.2019 şi a Ordinelor nr. 3393/31.12.2019 şi nr. 226/04.02.2020 emise de recurentul pârât, în ceea ce priveşte stabilirea vechimii în funcţie corespunzătoare încadrării intimatei reclamante, sentinţa urmând a fi reformată în acest sens.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 496 din C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, în rejudecare, va respinge acţiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de recurentul-pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civile nr. 715 din 7 mai 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi rejudecând:

Respinge acţiunea formulată de reclamanta A., ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 martie 2023.