Prisoner's suspension of penitentiary administrative decision rejected; appeal declared null and void for lack of specific grounds

Şedinţa publică din data de 14 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 30 martie 2022 sub nr. x/2022, reclamantul A. (persoană lipsită de libertate, aflată în executarea unei pedepse cu închisoare, deţinut în Penitenciarul Târgul Jiu la momentul sesizării instanţei) a solicitat - chemând în judecată pârâtul Directorul General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - suspendarea executării Deciziei nr. 922/27.08.2021 emisă de pârât.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 288 din 7 iunie 2022 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal Respinge excepţia nulităţii acţiunii pentru netimbrare.

S-a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile administrative.

S-a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor, având ca obiect suspendarea executării Deciziei nr. 922/27.08.2021 emise de Directorul General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru următoarele motive de nelegalitate şi netemeinicie:

- decizia nr. 922/27.08.2021 emisă de Directorul General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este un act normativ care se execută ilegal pentru motivele arătate detaliat in cererea de chemare in judecată:

- acest act nu poate fi anulat întrucât nu are instrumentele obligatorii prevăzute de lege de prezentare, motivare şi aprobare şi nu a intrat in vigoare in mod legal;

- decizia nr. 922/27.08.2021 emisă de Directorul General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor poate fi doar suspendată de la executare, iar prin respingerea cererii curtea de apel favorizează interesele pârâtei şi a Ministerului Justiţiei;

- sentinţa atacată reprezintă o dovadă clară a faptului că deţinuţii nu au o cale de atac efectivă şi eficientă cu valoare de recurs preventiv împotriva executării abuzive a unor acte administrative normative în unităţile subordonate A.N.P.;

Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului şi dispunerea suspendării executării Deciziei nr. 922/27.08.2021 emise de Directorul General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Administraţia Naţională a Penitenciarelor a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

S-a arătat că prin recursului formulat nu se aduc critici sentinţei atacate, ci se reiau argumentele susţinute pe fondul cauzei.

5. Soluţia instanţei de recurs

În temeiul dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., examinând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele expuse în continuare.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 487 alin. (1) din C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3), care statuează că motivele de casare de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părţilor.

Prin cererea formulată nu se indică explicit care sunt motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, analiza de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond fiind astfel imposibil de realizat, exprimarea nemulţumirii faţă de soluţia pronunţată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie şi prin prisma dispoziţiilor art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., neputând echivala cu motivarea recursului.

Înalta Curte constată că în declaraţia de recurs, recurentul - reclamant s-a limitat a solicita suspendarea executării Deciziei nr. 922/27.08.2021 emise de Directorul General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, fără a indica vreun motiv de nelegalitate a sentinţei recurate.

Aşa cum s-a arătat în practica judiciară, pe baza principiului echivalenţei actelor juridice, motivarea recursului nu poate fi făcută prin trimitere/reiterare a apărărilor de la fond, deoarece, fiind întocmite anterior pronunţării hotărârii atacate, acestea reprezintă poziţia părţii faţă de drepturile şi obligaţiile în discuţie, iar nu critici aduse unei hotărâri.

Mai mult, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a unor texte legale şi la prezentarea circumstanţelor factuale ale cauzei, ci condiţia legală a dezvoltării motivelor implică determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor şi raţionamentelor pe care se bazează.

Conform art. 483 alin. (3) şi (4) C. proc. civ. recursul este o cale extraordinară de atac menită să asaneze eventualele greşeli de judecată anume imputate de către recurent prin prisma motivelor de casare expres şi limitativ prevăzute de lege în art. 488 din C. proc. civ.. Per a contrario, aspectele de fapt şi critici în legătură cu stabilirea stării de fapt nu pot face obiectul recursului.

Prima instanţă, în soluţionarea cererii de chemare în judecată, a avut în vedere, pe de o parte, împrejurarea că reclamantul nu a făcut dovada înregistrării sau transmiterii către Administraţia Naţională a Penitenciarelor a unei cereri de revocare a Deciziei nr. 922/27.08.2021, iar, pe de altă parte că in cauză nu au fost dovedite nici celelalte condiţii prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 cu privire la "cazul bine justificat" şi "paguba iminentă", pentru a se putea dispune suspendarea actului administrativ.

Prin urmare, acesta este raţionamentul logico-juridic esenţial al judecătorului fondului care a stat la baza pronunţării soluţiei criticate de reclamant, raportat la dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, acesta trebuind să fie combătut prin calea de atac declarată, însă reclamantul nu a formulat nici o critică concretă de nelegalitate în privinţa motivării reţinute, nearătând argumente care să susţină opinia sa cu privire modul în care au fost interpretate sau aplicate greşit prevederile legale incidente în cauză.

Din această perspectivă, recursul declarat în cauză este inform din punct de vedere procedural şi, ca atare, nu satisface exigenţele pentru validarea sa.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

În consecinţă, reţinând că recursul promovat nu este explicit în vreo critică compatibilă cu materia recursului, având în vedere şi faptul că, în speţă, nu este prezent nici un motiv de recurs de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., va constata nulitatea recursului declarat de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 288 din 7 iunie 2022 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 martie 2023.