Appeal annulled for lack of valid grounds; Judicial Inspection resolution upheld.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal lodged by the claimant against the Bucharest Court of Appeal’s civil judgment no. 1140 of 6 June 2022, which had rejected as unfounded the action seeking annulment of the Judicial Inspection’s resolutions closing a disciplinary complaint against a prosecutor; the appeal was held null under Article 489(1) of the Civil Procedure Code for failing to state any specific ground of illegality within the meaning of Article 488(1), as the appellant merely sought re-examination of the merits without challenging the lower court’s reasoning, and no ground of public order could be raised ex officio. The dispute concerned the legality of the Judicial Inspection’s classification decisions issued under Article 45(4) of Law No. 317/2004, based on the absence of indications of disciplinary misconduct under Article 99 of Law No. 303/2004; the decisive legal basis was that an appeal must explicitly identify the case-law errors imputed to the challenged judgment, and mere dissatisfaction or reiteration of prior defences cannot substitute for proper grounds of cassation.
Legislator headnote
AI generatedart. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, art. 99 din Legea nr. 303/2004, art. 488 alin. (1) din C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 487 alin. (1) din C. proc. civ, art. 489 alin. (3) din C. proc. civ; Appeal annulled for lack of valid grounds; Judicial Inspection resolution upheld: 1140 of 6 June 2022, which had rejected as unfounded the action seeking annulment of the Judicial Inspection’s resolutions closing a disciplinary complaint against a prosecutor; the appeal was held null under Article 489(1) of the Civil Procedure Code for failing to state any specific ground of illegality within the meaning of Article 488(1), as the appellant merely sought re-examination of the merits without challenging the lower court’s reasoning, and no ground of public order could be raised ex officio. The dispute concerned the legality of the Judicial Inspection’s classification decisions issued under Article 45(4) of Law No. 317/2004, based on the absence of indications of disciplinary misconduct under Article 99 of Law No. 303/2004; the decisive legal basis was that an appeal must explicitly identify the case-law errors imputed to the challenged judgment, and mere dissatisfaction or reiteration of prior defences cannot substitute for proper grounds of cassation.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for declaring the appeal null for lack of proper grounds.
Full text
Şedinţa publică din data de 14 martie 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Inspecţia judiciară anularea Rezoluţiei din dosarul x din data de 12.01.2021 al Inspecţiei Judiciare.
Recurentul - reclamant a formulat plângere la data de 19.11.2021 împotriva domnului procuror B. şi a modului de soluţionare a cercetărilor în dosarul x/2021, în care s-a pronunţat soluţie de clasare.
Prin Rezoluţia din data de 08.12.2021, dată în temeiul art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, modificată şi republicată, inspectorul judiciar a dispus clasarea sesizării, întrucât din verificările efectuate nu s-au conturat indiciile săvârşirii vreunei abateri disciplinare dintre cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată şi modificată.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 1140 din 6 iunie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva soluţiei pronunţate în dosarul nr. x/2022, recurentul - reclamant A. a formulat "cerere de reexaminare", calificată ca fiind recurs, înaintat acestei instanţe.
În baza art. 21 din Constituţia României, în baza Legii nr. 554/2004, a Directivei Europene nr. 2012/29/UE şi a C. proc. pen., recurentul - reclamant a solicitat instanţei de contencios administrativ soluţionarea contestaţiilor privind actele emise de Inspecţia Judiciară, pentru ca în temeiul art. 18 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004 să se analizeze ce acte au stat la baza emiterii lucrării x din data de 12.01.2022 şi să se dispună anularea acestei lucrări şi obligarea Inspecţiei Judiciare să întocmească o lucrare în conformitate cu prevederile legale.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
S-a arătat că recursul este strict limitat la motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar recurentul - reclamant nu a indicat niciunul dintre temeiurile de drept incidente.
5. Soluţia instanţei de recurs
În temeiul dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., examinând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele expuse în continuare.
Înalta Curte reţine că potrivit art. 487 alin. (1) din C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3), care statuează că motivele de casare de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părţilor.
Prin cererea formulată nu se indică explicit care sunt motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, analiza de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond fiind astfel imposibil de realizat, exprimarea nemulţumirii faţă de soluţia pronunţată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie şi prin prisma dispoziţiilor art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., neputând echivala cu motivarea recursului.
Înalta Curte constată că în declaraţia scrisă de recurs, precum şi prin concluziile scrise depuse la dosar, recurentul - reclamant s-a limitat a solicita reanalizarea cererii adresate Inspecţiei Judiciare, fără a indica vreun motiv de nelegalitate a sentinţei recurate.
Aşa cum s-a arătat în practica judiciară, pe baza principiului echivalenţei actelor juridice, motivarea recursului nu poate fi făcută prin trimitere/reiterare a apărărilor de la fond, deoarece, fiind întocmite anterior pronunţării hotărârii atacate, acestea reprezintă poziţia părţii faţă de drepturile şi obligaţiile în discuţie, iar nu critici aduse unei hotărâri.
Mai mult, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a unor texte legale şi la prezentarea circumstanţelor factuale ale cauzei, ci condiţia legală a dezvoltării motivelor implică determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor şi raţionamentelor pe care se bazează.
Conform art. 483 alin. (3) şi (4) C. proc. civ. recursul este o cale extraordinară de atac menită să asaneze eventualele greşeli de judecată anume imputate de către recurent prin prisma motivelor de casare expres şi limitativ prevăzute de lege în art. 488 din C. proc. civ.. Per a contrario, aspectele de fapt şi critici în legătură cu stabilirea stării de fapt nu pot face obiectul recursului.
Prima instanţă, analizând criticile formulate de recurentul - reclamant, a reţinut lipsa indiciilor cu privire la săvârşirea abaterilor disciplinare reglementate de dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 303/2004 respingând acţiunea în anularea Rezoluţiei de clasare dispusă în lucrarea nr. 21-4057 a Direcţiei pentru procurori şi a Rezoluţiei Inspectorului Şef din 12.01.2022.
Prin urmare, acesta este raţionamentul logico-juridic esenţial al judecătorului fondului care a stat la baza pronunţării soluţiei criticate de reclamant, raportat la dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 303/2004, acesta trebuind să fie combătut prin calea de atac declarată, însă reclamantul nu a formulat nici o critică concretă de nelegalitate în privinţa motivării reţinute, nearătând argumente care să susţină opinia sa cu privire modul în care au fost interpretate sau aplicate greşit prevederile legale incidente în cauză.
Din această perspectivă, recursul declarat în cauză este inform din punct de vedere procedural şi, ca atare, nu satisface exigenţele pentru validarea sa.
6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
În consecinţă, reţinând că recursul promovat nu este explicit în vreo critică compatibilă cu materia recursului, având în vedere şi faptul că, în speţă, nu este prezent nici un motiv de recurs de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., va constata nulitatea recursului declarat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1140 din 6 iunie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 martie 2023.