Clawback contribution upheld: CNAS prevails as annulment action rejected for Q1 2018 levy.

Şedinţa publică din data de 8 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 03.10.2018 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate:

- anularea adresei nr. x/07.05.2018, emisă de CNAS, atât cu privire la valoarea procentului "p", cât şi cu privire la consumul individual al DAPP în Trimestrul I 2018 comunicat prin această adresă, inclusiv ca urmare a efectuării controlului judiciar asupra Ordinului prin care s-a stabilit şi aprobat procentul "p" în baza căruia s-a calculat contribuţia trimestrială aferentă trimestrului I 2018;

- anularea adreselor nr. x/13.06.2018 şi y/18.09.2018, emise de pârâtă, prin care aceasta a răspuns contestaţiei formulate de reclamantă.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 247 din 21 iulie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;

A anulat adresele nr. x/07.05.2018, respectiv RV 4580/13.06.2018 şi RV/4580/18.09.2018 emise de către pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 247 din 21 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului arată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu încălcarea prevederilor legale şi fără să ţină cont de întregul probatoriu administrat.

O primă critică vizează reţinerea greşită de către instanţa de fond a faptului că prin adresa nr. x/13.06.2019 şi ulterior completată cu adresa nr. x/18.09.2018, ambele emise de CNAS ca răspuns la plângerea prealabilă, i-ar fi adus la cunoştinţă refuzul său de a revoca actul administrativ contestat, iar prin ultima adresă pârâta a anulat parţial valoarea consumului de medicamente indicate în plângerea prealabilă, ce nu se regăsesc în lista de medicamente pentru care societatea reclamantă datorează contribuţie, fără însă revoca şi actul administrativ contestat.

Susţine că instanţa de fond a reţinut mod greşit că CNAS a adus la cunoştinţa reclamantei refuzul său de a revoca actul administrativ contestat, având în vedere că prin cele două adrese, CNAS a răspuns punctual motivelor invocate de intimata - reclamantă în contestaţie, nefiind menţionat vreun refuz de revocare a actului administrativ contestat.

Prin adresa nr. x/13.06.2019, CNAS a expus motivele pentru care s-a impus respingerea criticilor reclamantei referitoare la inexistenţa motivelor de drept şi de fapt care au stat la baza emitea actului administrativ contestat, inexistenta informaţiilor cu privire la cantitatea de medicamente suportate din FNUASS, caracterul excesiv al contribuţiei rezultând din calcularea acesteia la veniturile efective ale DAPP, ci asupra unei sume mult mal mari care include veniturile altor entităţi (adaosurile de pe lanţul de distribuţie), lipsa documentelor justificative şi determinarea netransparentă de către CNAS a datelor comunicate.

Prin aceeaşi adresă i-a comunicat că pentru soluţionarea motivului de contestaţie referitor la includerea în Anexa la adresa nr. x/07.05.2015 a unor medicamente care nu se regăsesc în lista depusă de intimata - reclamantă, la nivelul caselor de asigurări de sănătate se desfăşoară o acţiune de verificare a consumurilor raportate de furnizorii de servicii medicate în trimestrul I 2018, urmând ca la finalizarea acţiunii de verificare şi centralizare a datelor din teritorii să comunice rezultatele. Prin adresa nr. x/18.09.2018, CNAS a comunicat intimatei - reclamante rezultatele verificărilor efectuate de casele de asigurări de sănătate, anulând valorile aferente codurilor CIM pentru care s-au constatat erori.

Astfel, rectificarea adresei nr. x/07.05.2018 prin care s-a comunicat procentul "p" şi consumul individual aferent trimestrului I 2018, s-a făcut chiar prin răspunsul la contestaţie, emis în data de 18.09.2018. nefiind necesară revocarea actului administrativ contestat şi emiterea altui act administrativ.

De asemenea, instanţa de fond a reţinut în mod greşit şi faptul că anularea parţială de către CNAS a valorii consumului de medicamente, s-a datorat faptului că medicamentele nu se regăseau în lista de medicamente pentru care intimata-reclamantă datora contribuţia trimestrială, având în vedere că a depus la dosar declaraţia intimatei - reclamante aferentă trimestrului IV 2016, care cuprinde toate codurile CIM menţionate în hotărârea atacată, acestea regăsindu-se în anexa Adresei nr. x din data de 04.01.2017, emisă de A., înregistrată la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sub nr. x/05.01.2017 (W55999007 - poziţia 25; W56001007 - poziţia 26; W55856002 - poziţia 50; W56982009 - poziţia 51; W56987003 - poziţia 40; W56990003 - poziţia 38; W57988006 - poziţia 18; W57988008 - poziţia 20; W57989006 - poziţia 19; W59496002 - poziţia 58; W60695006 - poziţia 56; W60696006 - poziţia 53; W60697006 - poziţia 54).

Astfel fiind, toate codurile CIM cu privire la care instanţa de fond a considerat că nu pot fi incluse în consumul atribuit intimatei - reclamante în trimestrul I 2018, se regăsesc în declaraţia acesteia cu privire la medicamentele pentru care datorează contribuţia trimestrială.

Precizează că în consumul aferent trimestrului I 2018 se pot regăsi şi medicamente ce au fost declarate de aceasta în trimestrele anterioare, având în vedere că medicamentele care se află pe stoc se vând până la epuizarea stocurilor.

Cu titlu de exemplu, arată că, în urma verificărilor efectuate de către CAS Giurgiu s-a constatat că medicamentul Rivastigmina Torrent, având Cod CIM W56982009, care a fost raportat ca fiind consumat în trimestrul I 2018, a fost achiziţionat la data de 25.08.2015 cu factura de achiziţie nr. 15B-FA0098374, emisă de B. S.A., respectiv la data de 23.07.2015 cu factura de achiziţie nr. x, emisă de C. S.R.L.; în urma verificărilor efectuate de către CAS Prahova s-a constatat că acelaşi Cod CIM W56982009, care a fost raportat ca fiind consumat în trimestrul I 2018, a fost achiziţionat la data de 15.06.2015 cu factura de achiziţie seria x-FXPPH nr. x, emisă de x.

Arată că la dosarul cauzei se regăsesc numeroase astfel de facturi de achiziţie, din care rezultă că achiziţia medicamentelor consumate în trimestrul I 2018, s-a făcut anterior acestui trimestru.

O a treia critică re referă la faptul că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că, deşi CNAS a anulat parţial valoarea consumului de medicamente, nu a revocat actul administrat contestat.

Cu privire la acest aspect, arată că instanţa de fond nu a ţinut cont de prevederile art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, care statuează că în cazul soluţionării contestaţiilor până la termenul de plată prevăzut la art. 5 alin. (8), se vor plăti contribuţiile aferente noilor sume comunicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar în cazul depăşirii acestui termen, se vor face regularizări la următoarele termene de plată.

Precizează că CNAS a comunicat intimatei-reclamante, prin adresa nr. x/18.09.2018, soluţionarea definitivă a contestaţiei aferente trimestrului I 2018, ca urmare a verificărilor întreprinse de casele judeţene de asigurări de sănătate la furnizorii de servicii medicale şi medicamente care au raportat consumul la nivelul trimestrului de referinţă. Astfel, potrivit dispoziţiilor legale anterior menţionate, nu era necesară emiterea unei noi notificări pentru trimestrul I 2018, răspunsul la contestaţie reprezentând actul administrativ în baza căruia intimata - reclamantă avea obligaţia de a efectua regularizările la următoarele termene de plată.

O altă critică pe care o aduce hotărârii instanţei de fond vizează considerentul conform căruia erorile conduc la o valoare eronată a consumului de medicamente al fiecărui deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă, la o valoare eronată a elementului CTt din formula de calcul a procentului "p" şi, în final, la stabilirea eronată a cuantumului taxei clawback datorată de reclamantă.

Arată că judecătorul fondului s-a raportat în mod greşit la situaţia de fapt analizată, atât timp cât nu a stabilit împrejurările de fapt esenţiale în cauză, nu a evocat normele substanţiale şi procedurale incidente, motiv pentru care soluţia din dispozitiv rămâne nesusţinută şi pur formală, nefiind corolarul motivelor ce o preced.

Precizează că potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, aplicabile în perioada de referinţă, cele două elemente ale formulei de calcul au următoarea formă: CTt reprezintă valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligaţia de plată, suportată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, raportată Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma Informatică a asigurărilor sociale de sănătate; BAt reprezintă bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, unde CTt şi BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane RON.

Astfel, instanţa de fond a constatat în mod greşit valoarea elementului CTt din formula de calcul a procentului "p" aferent trimestrului de referinţă, în condiţiile în care raţionamentul instanţei de fond este lacunar şi nu aduce argumente din care să rezulte faptul că valorile consumului de medicamente individual anulate de CNAS influenţează neechivoc valoarea CTt şi, implicit, a procentului "p".

În principal, arată că valorile anulate de CNAS din consumul individual ai intimatei - reclamante, nu pot fi scăzute din consumul total trimestrial, astfel cum a reţinut în mod greşit instanţa de fond, dat fiind faptul că anularea valorilor pentru anumite medicamente s-a datorat raportării de către unii furnizori de servicii medicale/medicamente, a unor coduri CIM care aparţineau intimatei - reclamante, în locul altor coduri CIM care aparţineau altor DAPP. Astfel, aceste coduri CIM puteau fi eliminate doar din valorile individuale de consum ale intimatei - reclamante, şi nu din valoarea CTt, care reprezintă valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligaţia de plată, suportată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, raportată Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică.

Mai mult, atât timp cât aceste coduri CIM se circumscriu medicamentelor stipulate la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, pentru care furnizorii de servicii medicale şi medicamente au raportat consum în trimestrul de referinţă, cu decontarea valorilor aferente de către sistemul asigurărilor sociaîe de sănătate din România, rezultă că acestea fac obiectul prevederilor O.U.G. nr. 77/2011, neputând fi eliminate din indicele CTt.

Pe de altă parte, arată că valorile consumului de medicamente anulate de CNAS prin răspunsul la contestaţia nr. P/4560/18.09.2018, în cuantum total de 1.197,49 RON, nu poate influenţa negativ valoarea procentului "p" şi cuantumului taxei clawback.

Astfel, prin Ordinul Preşedintelui CNAS nr. 913/07.05.2017, la art. 1, s-a constatat că valoarea CTţ pentru trimestrul de referinţă, a fost în sumă de 1096.735.144,47 RON, fără TVA, iar valoarea procentului "p" a fost egală cu 24,13, în urma rotunjirii valorii rezultate în urma aplicării formulei de calcul, respectiv 24,12614140659.

În raport cu modul de calcul al procentului "p", respectiv: p = {[(CTt - BAt)]/CTt} x 100, şi la valoarea consumului individual de medicamente anulată de CNAS prin răspunsul la contestaţie, rezultă că un prim pas în stabilirea procentului "p" prin raportare la aceste valori, impune scăderea acestora din valoarea CTt aferentă trimestrului de referinţă, respectiv 1.996.735.144,47 -1.197,49, rezultând astfel valoarea de 1.996.733.946.98 RON.

Recurenta-pârâtă a exemplificat modul în raport cu valoarea diminuată a CTt, concluzionând că, prin rotunjire la a treia zecimală, procentul "p" îşi păstrează valoarea de 24,13, astfel că nu se poate reţine stabilirea eronată a cuantumului taxei clawback, cum în mod eronat a reţinut instanţa de fond.

4. Apărările formulate în recurs

Intimata A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat şi obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Consideră că prima instanţă a admis în mod corect cererea de chemare în judecată.

5 Cererea de introducere în cauză

La data de 5 mai 2022, A. a formulat o cerere de introducere în cauză, în calitate de succesor al A. S.R.L., în condiţiile în care A. a fost asociatul unic al societăţii A. S.R.L., iar prin Decizia nr. 1 din 18.08.2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. 3821/16.09.2021, A. a aprobat dizolvarea voluntară şi lichidarea societăţii A. S.R.L., conform art. 227 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 31/1990.

De asemenea, prin aceeaşi decizie s-a hotărât, conform art. 235 alin. (1) din Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990, că transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor se va face la data radierii societăţii din Registrul Comerţului de către asociatul unic, precum şi trecerea de la A. S.R.L. către A. a mai multor drepturi litigioase printre care şi cele aferente prezentului dosar, în acord cu prevederile art. 235 alin. (2) şi art. 237 alin. (13) din Legea nr. 31/1990.

Prin Rezoluţia nr. 116132/27.08.2021, emisă de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în dosarul nr. x/26.08.2021, s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerţului a menţiunilor privind dizolvarea şi lichidarea societăţii A. S.R.L. în temeiul art. 277 alin. (1) lit. d) şi art. 235 din Legea nr. 31/1990, potrivit Deciziei nr. 1 din 18.08.2021 a asociatului unic A., iar ulterior, prin Rezoluţia nr. 2257/10.01.2022, emisă de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în dosarul nr. x/05.01.2022, s-a dispus radierea A. S.R.L. din Registrul Comerţului.

Astfel, arată că drepturile şi obligaţiile stabilite în sarcina DAPP, radiat din Registrul Comerţului, au fost transmise A., în calitate de succesor, sens în care a operat şi transmiterea legală a calităţii de parte în prezentul litigiu.

Asupra acestei cereri de introducere în cauză, Înalta Curte s-a pronunţat în şedinţa publică din data de 8 martie 2023, în sensul constatării calităţii de intimat a A..

6. Apărările formulate cu privire la cererea de introducere în cauză a A.

La data de 2 noiembrie 2022, recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a formulat note de şedinţă cu privire la cererea de introducere în cauză a A., prin care solicită respingerea acesteia.

De asemenea, invocă excepţia lipsei calităţii procesuale active a A., precum şi lipsa de interes a acesteia în cauza de faţă.

Asupra acestor excepţii, Înalta Curte s-a pronunţat în şedinţa publică din data de 8 martie 2023, în sensul respingerii acestora.

7. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 25 octombrie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 11 mai 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, cauza fiind ulterior amânată la 2 noiembrie 2022 şi 8 martie 2023.

8. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În cauză, reclamanta A. S.R.L. a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o acţiune prin cate a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate: anularea adresei nr. x/07.05.2018, emisă de CNAS, cu privire la valoarea procentului "p" şi la consumul individual al DAPP în Trimestrul I 2018 comunicat prin această adresă, inclusiv ca urmare a efectuării controlului judiciar asupra Ordinului prin care s-a stabilit şi aprobat procentul "p" în baza căruia s-a calculat contribuţia trimestriala aferenta trimestrului 12018; anularea adreselor nr. x/13.06.2018 şi y/18.09.2018, emise de pârâtă, prin care aceasta a răspuns contestaţiei formulate de reclamantă.

Prima instanţă a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi a anulat adresele nr. x/07.05.2018, respectiv RV 4580/13.06.2018 şi RV/4580/18.09.2018 emise de către pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Împotriva sentinţei de mai sus a declarat recurs recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că, deşi recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a invocat expres doar motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin cererea de recurs au fost formulate şi critici ce se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., cererea de recurs urmând a fi analizată din ambele perspective.

În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"), Înalta Curte reţine că, subsumat acestui motiv de casare, recurenta-pârâtă a invocat în esenţă faptul că instanţa de fond nu a stabilit împrejurările de fapt esenţiale în cauză, nu a evocat normele substanţiale şi procedurale incidente, motiv pentru care soluţia din dispozitiv rămâne nesusţinută şi pur formală, nefiind corolarul motivelor ce o preced, raţionamentul instanţei de fond fiind lacunar şi nu aduce argumente din care să rezulte faptul că valorile consumului de medicamente individual anulate de CNAS influenţează neechivoc valoarea CTt şi, implicit, a procentului "p".

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate sub aspectul criticilor subsumate acestui motiv de casare, întrucât judecătorul fondului a expus în argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

Prin urmare, instanţa de control judiciar reţine că aceasta îndeplineşte exigenţele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât judecătorul fondului a expus argumentele care au fundamentat soluţia adoptată. De asemenea, în cuprinsul hotărârii judecătoreşti analizate, nu se regăsesc considerente contradictorii.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că acest motiv de recurs nu este fondat.

Însă, în ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este fondat, hotărârea recurată fiind dată cu aplicarea şi inerpretarea greşită a normelor de drept material.

În cauză, prin adresa nr. x/07.05.2018, emisă de CNAS, s-a comunicat intimatei-reclamante valoarea procentului "p" pentru trimestrul I 2018, cu precizarea că din valoarea consumului total trimestrial de medicamente (CTt) s-a exclus valoarea consumului pentru medicamentele prevăzute la art. 12 din O.U.G. nr. 77/2011, pentru care s-au încheiat contracte cost-volum/cost-volum-rezultat.

Adresa de mai sus a fost însoţită de anexa cuprinzând medicamentele pentru care se datorează contribuţia trimestrială, cu specificaţia că aceasta conţine TVA, ce urmează a fi dedus de fiecare persoană obligată la plata contribuţiei trimestriale.

Intimata-reclamantă a formulat contestaţie adresată Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, iar prin adresa nr. x/13.06.2018, i s-a comunicat că, referitor la anumite coduri CIM, pentru care societatea a susţinut că nu re regăsesc în lista depusă de aceasta, urmează a se face verificări la casele de asigurări de sănătate pentru identificarea consumurilor raportate de către furnizorii de servicii medicale în trimestrul I 2018.

Ulterior, prin adresa nr. x/18.09.2018, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a comunicat intimatei-reclamante faptul că, în urma verificărilor efectuate, a anulat o parte din sumele de plată aferente următoarelor coduri CIM: W55999007; W56001007; W56856002; W56982009; W56987003; W56990003; W57988006; W57988008; W57989006; W60695006; W60696006 şi W60697006.

Prin urmare, recurenta-pârâtă a făcut verificări în evidenţele caselor de asigurări de sănătate, respectiv cu privire la consumul raportat de către furnizorii de medicamente şi a remediat aspectele sesizate de către intimata-reclamantă.

Înalta Curte constată că prin cererea introductivă, reclamanta a solicitat anularea adresei nr. x/07.05.2018 atât cu privire la valoarea procentului "p", cât şi cu privire la consumul de medicamente comunicat.

În ceea ce priveşte procentul "p", Înalta Curte constată că în mod corect a susţinut recurenta-pârâtă că acesta nu infuenţează taxa clawback, având în vedere că respectivul procent se calculează în raport cu nişte indicatori ce nu se modifică pentru trimestrul în discuţie (CTt şi Bat fiind indicatori stabiliţi în raport cu alte formule de calcul), singurul element variabil în calculul taxei clawback fiind consumul de medicamente în trimestrul de referinţă.

Or, referitor la consum, în urma verificărilor făcute, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a rectificat datele transmise iniţial.

Sub aceste aspecte, Înalta Curte reţine că potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii:

"Contribuţia trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuţie."

Pe de altă parte, Înalta Curte apreciază că potrivit alin. (1) şi (2)1 ale art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011 ale acestui articol, lista menţionată trebuie să includă doar medicamentele pentru care se datorează contribuţia trimestrială. Cum această listă trebuie depusă până la data de 15 a lunii următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează contribuţia, este evident că medicamentele declarate trebuie să fie cele comercializate în trimestrul respectiv. Ca urmare, lista depusă pentru trimestrul I 2018 creează o prezumţie că medicamentele cuprinse în aceasta au fost efectiv comercializate de reclamantă, cel puţin în trimestrul menţionat.

În acest context, Înalta Curte apreciază că responsabilitatea depunerii trimestriale, dar şi a corectitudinii listei medicamentelor pentru care se datorează contribuţia clawback, aparţine deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă (APP), în speţă reclamantei, aceasta având obligaţia depunerii unei declaraţii corespunzătoare realităţii. Omisiunea depunerii trimestriale a listei menţionate ori existenţa unor elemente factuale incorecte în cuprinsul acesteia (spre exemplu, menţionarea unor medicamente care nu au fost vândute în trimestrul respectiv) sunt împrejurări datorate culpei deţinătorului APP şi, ca urmare, nu pot fi invocate de către acesta în favoarea sa. În lipsa unor dovezi de netăgăduit ale imposibilităţii absolute a consumului medicamentelor în trimestrul aferent actelor atacate, lista depusă de deţinătorul APP face dovada comercializării medicamentelor menţionate în cuprinsul acesteia.

Totodată, Înalta Curte reţine că nu există dispoziţii legale care să susţină teza potrivit căreia contribuţia clawback se datorează numai pentru medicamentele vândute de DAPP în trimestrul respectiv; dimpotrivă, din interpretarea logică a dispoziţiilor O.U.G. nr. 77/2011 rezultă calculul contribuţiei în raport cu consumul trimestrial de medicamente, fiind evident că între data achiziţionării unui medicament de la DAPP şi data consumului său de către pacient există, de cele mai multe ori, un decalaj temporal semnificativ, medicamentele consumate într-un trimestru putând deci proveni din stocuri constituite în trimestrele anterioare.

Altfel spus, consumul de medicamente a cărui valoare stă la baza modului de calcul al contribuţiei trimestriale este consumul aferent vânzărilor fiecărui deţinător al APP, astfel cum stipulează dispoziţiile art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011. Acest text legal nu impune condiţia ca vânzările plătitorului contribuţiei să fie realizate în acelaşi trimestru cu decontările.

Cu alte cuvinte, legea nu distinge după cum consumul de medicamente s-a realizat din stocurile trimestrului curent sau cele ale trimestrelor anterioare.

Prin urmare, orice medicament pus pe piaţă în baza unei autorizaţii de punere pe piaţă şi care se află în circuitul terapeutic se poate regăsi printre medicamentele prevăzute la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011 şi în consumul trimestrial de medicamente suportate din FNUASS şi bugetul Ministerului Sănătăţii, consum aferent vânzărilor plătitorului de contribuţie pentru medicamentele din lista celor pentru care se datorează contribuţie trimestrială.

Or, în speţă, cu privire la o parte dintre medicamentele invocate de către reclamantă că nu ar fi fost comercializate în trimestrul I 2018, recurenta-pârâtă a rectificate datele transmise iniţial prin adresa nr. x/18.09.2018.

Prin urmare, având în vedere aspectele mai sus redate, Înalta Curte constată că prima instanţă a reţinut în mod greşit nelegalitatea adreselor contestate şi le-a anulat, astfel că motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este fondat, iar recursul urmează a fi admis.

9. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei nr. 247 din 21 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal; va casa sentinţa recurată şi, rejudecând: va respinge acţiunea formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei nr. 247 din 21 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţei recurate şi, rejudecând:

Respinge acţiunea formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.