Inadmissibility of appeal against final judicial fee reexamination order; sanction for abusive litigation

Şedinţa publică din data de 1 martie 2023

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin rezoluţia din 29 iunie 2021 emisă în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia VIII-a contencios administrativ şi fiscal a pus în vedere contestatorului A. obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, stabilită potrivit art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, aferentă contestaţiei în anulare promovate împotriva Deciziei nr. 134 din 18 februarie 2021 pronunţate de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2020.

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul A. a formulat cerere de reexaminare înregistrată sub nr. x/2021/a1.

1. Hotărârea atacată

Prin Încheierea 11 noiembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de reclamantul A..

3. Calea de atac exercitată

Împotriva încheierii din 11 noiembrie 2021, reclamantul A. a formulat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 22 februarie 2022.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Potrivit art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

(2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă."

Înalta Curte reţine şi că, potrivit art. 457 alin. (1) din Codul de de procedură civilă:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac

Raportat la datele speţei de faţă, Înalta Curte observă că încheierea prin care se soluţionează cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru este definitivă, nefiind supusă unei căi de atac, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

În cazul contestaţiilor privind modalitatea de stabilire şi calcul a taxei judiciare de timbru, legiuitorul a prevăzut doar o singură cale de atac, şi anume cererea de reexaminare ce urmează a fi soluţionată de un alt complet al aceleaşi instanţe. Împotriva modalităţii de soluţionare a cererii de reexaminare nu există deschisă calea formulării unui recurs sau a oricărei căi de atac, indiferent de denumirea dată de parte.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul promovat de reclamantul A. împotriva încheierii din 11 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Totodată, potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., "(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:1. cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON:a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că prezenta cale de atac a fost declarată cu rea-credinţă şi într-un alt scop decât cel reglementat de lege, raportat la caracterul vădit inadmisibil al acesteia, constituind doar un prilej de lansare a unor afirmaţii generale, nefundamentate şi nerelevante cadrului procesual, recurentul exercitându-şi astfel în mod abuziv drepturile procesuale.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 12 din C. proc. civ., drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, în caz contrar partea răspunzând pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate şi putând fi obligată şi la plata unei amenzi judiciare.

Formularea unei cereri judiciare nu trebuie să constituie o formă de încurajare a abuzului de drept, ci aceasta instituţie trebuie să acorde posibilitatea părţii de a beneficia de analizarea pretenţiilor, formulate cu bună-credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.

Astfel, se circumscrie abuzului procesual situaţia în care partea urmăreşte, prin exercitarea drepturilor sale procesuale, îndeplinirea unor obiective aflate în distonanţă cu scopul procesului, respectiv soluţionarea justă şi cu celeritate a cauzelor.

Consecinţa unor astfel de demersuri este aceea a încărcării în mod nejustificat a rolului instanţelor, atât în ceea ce priveşte instrumentarea unor dosare în care nu se dezbat decât chestiuni procedurale fără finalitate juridică, cât şi prin efectuarea unor activităţi specifice judecăţii (emiterea citaţiilor, adreselor, calcularea unor taxe de timbru, etc) care sunt complexe şi costisitoare.

În concluzie, faţă de vădita inadmisibilitate a recursului, Înalta Curte apreciază că prezenta cale de atac a fost declarată într-un alt scop decât cel reglementat de lege, aspect de natură a contura reaua-credinţă a părţii în exercitarea dreptului prevăzut de art. 483 şi următoarele din C. proc. civ., prin urmare devin incidente prevederile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., astfel încât va aplica recurentului A., cu domiciliul în jud. Ilfov, amendă judiciară în cuantum de 500 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din 11 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

În temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., aplică recurentului reclamant A. amendă judiciară în cuantum de 500 RON.

Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare, în ceea ce priveşte amenda judiciară.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 1 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.