Provisional Arrest under European Arrest Warrant Execution: Necessity versus Personal Circumstances

Şedinţa publică din data de 30 mai 2023

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 15 din 19 mai 2023, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a admis propunerea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

În temeiul art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A., cu privire la care s-a emis mandatul european de arestare de Tribunalul Regional din Szekszard la data de 20.04.2023 în dosarul nr. x. B.122/2023, şi cu privire la care s-a înaintat semnalare prin Biroul Naţional SIRENE, pe o durată de 15 zile, începând cu data de 19.05.2023 şi până la data de 02.06.2023, inclusiv.

S-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare pe numele persoanei solicitate A..

Persoana solicitată arestată a fost plasată în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Suceava.

S-a amânat judecarea cauzei şi s-a fixat un nou termen la 30.05.2023, ora 12:30, pentru când a fost citată persoana solicitată din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Suceava şi i s-a pus în vedere reprezentantului Ministerului Public să depună traducerea mandatului european de arestare într-o limbă de circulaţie internaţională şi în limba română.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a constatat că prin ordonanţa de reţinere din data de 19.05.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, dată în dosar nr. x/2023, s-a dispus reţinerea persoanei solicitate A. pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 19.05.2023, ora 15:15, până la data de 19.05.2023, ora 15:15. Propunerea de arestare provizorie a fost însoţită de ordonanţa de reţinere a persoanei solicitate, declaraţia dată de aceasta în faţa procurorului şi în prezenţa avocatului desemnat din oficiu, semnalarea introdusă în Sistemul Informatic Schengen de către autorităţile judiciare din Ungaria, în limba română, şi mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate, în limba maghiară.

Analizând cererea de arestare provizorie a persoanei solicitate A. raportat la dispoziţiile legale incidente, Curtea de apel a apreciat că măsura arestării provizorii este oportună şi necesară bunei desfăşurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare.

S-a reţinut că, potrivit celor inserate în semnalare, faţă de persoana solicitată A. s-a emis mandatul european de arestare la data de 20.04.2023. S-a mai arătat în conţinutul acestui act procesual că persoana solicitată este cercetată în Ungaria pentru săvârşirea infracţiunilor de participarea la o organizaţie infracţională (0001.01) şi facilitarea intrării şi şederii ilegale (0013.01), prev. de secţiunea 353 din C. pen. Ungar 2012/C.

În fapt, în semnalare s-a arătat că, la data de 25/10/2022, persoana căutată şi complicele ei (B.), în calitate de membri ai unei organizaţii de trafic de imigranţi ilegali au oferit ajutor prin divulgarea coordonatelor GPS către cetăţeni afgani pentru a traversa frontiera ungaro-sârbă (spre Ungaria) în mod ilegal. Persoana urmărită şi complicele ei au ajutat 2 cetăţeni afgani la trecerea ilegală a frontierei. Potrivit datelor disponibile, persoana căutată a comis infracţiunea de trafic de imigranţi ilegali pentru câştig financiar sau pentru avantaj, în calitate de membru al unei organizaţii conspirative organizate ierarhic. Persoanele imigrante ilegal doreau să ajungă în Austria contra sumei de 5.500 EUR de persoană, care ar fi fost transferată traficanţilor la sosirea lor în Austria.

Faţă de împrejurarea că la dosarul cauzei nu a putut fi depus mandatul european de arestare emis de autorităţile judiciare din Ungaria, tradus în limba română, în prezenta procedură nu a fost analizată cererea de predare a persoanei solicitate în baza mandatului european de arestare.

Prima instanţă a constatat că mandatul european de arestare vizând persoana solicitată a fost dat de un judecător, autoritate judiciară emitentă independentă în raport cu puterea executivă.

Analizând cererea de arestare provizorie a persoanei solicitate raportat la dispoziţiile legale incidente şi la circumstanţele concrete ale cauzei, Curtea de apel a apreciat că măsura arestării provizorii este oportună şi necesară bunei desfăşurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare.

Astfel, s-a constatat că persoana solicitată A. este cercetată de autorităţile maghiare pentru săvârşirea infracţiunilor de participarea la o organizaţie infracţională (0001.01) şi facilitarea intrării şi şederii ilegale (0013.01), prev. de secţiunea 353 din C. pen. Ungar 2012/C, şi care, potrivit situaţiei de fapt pe scurt expuse, şi-ar găsi corespondent în C. pen. român în infracţiunile prevăzute de 367 C. pen. şi art. 263 C. pen.

Prin urmare, s-a constatat că faptele ce i se impută persoanei solicitate sunt incriminate şi de legea penală română, împrejurare care, potrivit 97 pct. 1 din Legea nr. 302/2004, ar putea da loc la predare. Totodată, în caz de comitere a acestor infracţiuni, predarea ar putea fi dispusă şi în lipsa dublei incriminări, ea circumscriindu-se celor menţionate expres la alin. (1) al aceluiaşi articol (pct. 18).

Având în vedere gravitatea abstractă, dar şi cea concretă a infracţiunilor pentru care s-a dispus cercetarea sa, reliefată de cuantumul pedepsei închisorii prevăzut de legea maghiară pentru faptele imputate (pedeapsă până la 16 ani), cu trimitere la modalitatea de acţiune evidenţiată în cele ce preced, Curtea a apreciat că în speţă, până la soluţionarea cererii de predare, nu se poate lua altă măsură preventivă mai uşoară faţă de persoana solicitată, existând riscul de a se sustrage procedurilor, astfel că arestarea sa provizorie este obiectiv necesară.

Referitor la aspectele de ordin personal aduse în atenţie de apărătorul persoanei solicitate, respectiv starea de sănătate a copiilor minori ai acesteia, s-a constatat că în cuprinsul dosarului există adresa emisă de reprezentantul Ministerului Public prin care s-a făcut cunoscut autorităţii competente situaţia familială invocată, aceleaşi dispoziţii fiind respectate şi de prezenta instanţă prin adresa emisă. În schimb, nu se poate aprecia că motivele aduse în atenţie ar putea conduce la dispunerea unei măsuri preventive mai uşoare, existând riscul în opinia instanţei că persoana solicitată până la soluţionarea prezentei proceduri să părăsească teritoriul ţării, dată fiind modalitatea de comitere a prezumtivei activităţi infracţionale.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie solicitată A. cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie data de 24 mai 2023, acordându-se termen aleatoriu la data de 30 mai 2023, Complet 7.

În dezbateri, contestatoarea - persoana solicitată, beneficiind de asistenţa juridică a unui apărător din oficiu, a solicitat admiterea contestaţiei şi înlocuirea măsurii arestării provizorii cu arestul la domiciliu sau controlul judiciar, invocând motive personale, respectiv că are trei copii minori în întreţinere.

Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:

Conform dispoziţiilor art. 102 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, în cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, judecătorul sesizat potrivit alin. (4):

a) admite, prin încheiere motivată, propunerea procurorului şi dispune arestarea provizorie în vederea predării, pe o durată de cel mult 15 zile; sau

b) respinge, prin încheiere motivată, propunerea procurorului şi, dacă este cazul, dispune punerea în libertate a persoanei reţinute. În scopul asigurării bunei desfăşurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare sau al împiedicării sustragerii persoanei solicitate de la procedura de executare a mandatului european de arestare, instanţa dispune, prin încheiere motivată, aplicarea, pe o durată de cel mult 30 de zile, a uneia din măsurile preventive neprivative de libertate prevăzute de C. proc. pen.

În cauză, se constată că persoana solicitată A. a fost prezentată Curţii de apel Suceava cu propunerea de arestare în vederea predării autorităţilor judiciare din Ungaria, fiind emis mandatul european de arestare de Tribunalul Regional din Leoben la data de 21.03.2023, în dosarul nr. x St 233/22g-1, fiind cercetată în Ungaria pentru săvârşirea infracţiunilor de participarea la o organizaţie infracţională (0001.01) şi facilitarea intrării şi şederii ilegale (0013.01), prev. de secţiunea 353 din C. pen. Ungar 2012/C. Situaţia de fapt, descrisă în semnalarea introdusă în Sistemul de Informaţii Schengen, a fost expusă pe larg în încheierea atacată.

Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a evaluat corect particularităţile cauzei şi a constatat că sunt îndeplinite cumulativ, în această fază prealabilă punerii în executare a mandatului european de arestare, condiţiile pentru arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 15 zile, începând cu data de 19.05.2023 şi până la data de 02.06.2023, inclusiv.

Înalta Curte notează că la evaluarea măsurii preventive optime şi utile s-au avut în vedere atât aspecte ce ţin de infracţiunile pentru care este cercetată persoana solicitată în statul străin (respectiv, infracţiunile de participarea la o organizaţie infracţională (0001.01) şi facilitarea intrării şi şederii ilegale (0013.01), prev. de secţiunea 353 din C. pen. Ungar 2012/C, care, potrivit situaţiei de fapt, au corespondent în C. pen. român în infracţiunile prevăzute de 367 C. pen. şi art. 263 C. pen.), cât şi de scopul procedurii speciale reglementată de Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Astfel, în condiţiile existenţei unei semnalări cu privire la persoana solicitată A. şi în raport de natura şi gravitatea acuzaţiilor, precum şi de pedeapsa maximă prevăzută de legislaţia din Ungaria în cazul infracţiunilor cercetate, instanţa de control judiciar constată că arestarea provizorie este oportună şi necesară.

Înalta Curte mai constată că măsura arestării provizorii a fost dispusă în vederea asigurării predării persoanei solicitate autorităţilor judiciare din Ungaria şi corespunde tuturor exigenţelor impuse de dispoziţiile legale (respectiv, există o semnalare SIS cu privire la aceasta, faptele sunt descrise în semnalare, fiind indicate data şi locul comiterii infracţiunii, autorităţile judiciare străine au condamnat la o pedeapsă privativă de libertate persoana solicitată pentru fapta prevăzută şi de legea română şi nu există neclarităţi cu privire la identitatea acesteia). Aşadar, reţinându-se că persoana solicitată A. se află în procedura de executarea mandatului de arestare emis de autorităţile din Ungaria, judecătorul fondului, în mod judicios, a dispus arestarea pe o perioadă de 15 de zile, procedându-se conform dispoziţiilor legale incidente în materie, anterior menţionate.

De asemenea, Înalta Curte apreciază că măsura arestării provizorii în vederea predării este justificată şi de celeritatea acestei proceduri prealabile a punerii în executare a mandatului de arestare şi, pentru asigurarea bunei desfăşurări a acesteia, o altă măsură neprivativă de libertate (arest la domiciliu sau control judiciar, astfel cum a solicitat contestatoarea A.) nu este suficientă pentru atingerea scopului menţionat. Totodată, circumstanţele personale invocate de persoana solicitată (respectiv, că are trei minori în întreţinere cu vârste foarte mici) pot fi valorificate în cursul judecării pe fond a procedurii, când instanţa de judecată va aprecia dacă se poate amâna predarea, conform art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii nr. 15 din 19 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1098 RON, se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii nr. 15 din 19 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1098 RON, se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 mai 2023.