Effect of appellate-stage case transfer on first-instance territorial competence under Art. 75 CPP

Şedinţa publică din data de 22 iunie 2023

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 373 din 16 noiembrie 2022 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia penală, în dosarul nr. x/2021, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Argeş, invocată de instanţă din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A. şi B., în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut, în esenţă, că, prin rechizitoriul nr. x/2015 din 26.04.2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, au fost trimişi în judecată inculpaţii A., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) şi B., pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

S-a reţinut, totodată, că, prin încheierea pronunţată la data de 19 octombrie 2021, în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Craiova a respins cererea de strămutare formulată de petentul A. privind dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Dolj, ca neîntemeiată, apreciind că la această instanţă, sunt asigurate toate condiţiile necesare pentru normala soluţionare a cauzei.

Ulterior, prin încheierea pronunţată la data de 09 martie 2022 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalul Dolj, în dosarul nr. x/2021, în baza art. 345 alin. (1) C. proc. pen., au fost respinse cererile şi excepţiile privind legalitatea sesizării instanţei şi a administrării probelor formulate de inculpaţii A. şi B..

În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, privind pe inculpaţii A., trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi B., trimis în judecată în stare de libertate pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale), a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestaţii inculpaţii A. şi B., acestea fiind înregistrate pe rolul Curţii de Apel Craiova, la data de 05.04.2022, sub nr. x/2022.

La termenul din data de 09 mai 2022, inculpatul A. a depus la dosar motivele scrise de contestaţie, precum şi o cerere de strămutare a cauzei, având în vedere existenţa unei bănuieli legitime cu privire la lipsa de imparţialitate în soluţionarea cauzei, raportat la calitatea inculpatului şi a relaţiei conflictuale pe care o are cu un magistrat care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei Penală de la Curtea de Apel Craiova, instanţă care va soluţiona contestaţia formulată.

La termenul din data de 09 mai 2022, Curtea de Apel Craiova a dispus înaintarea cererii de strămutare formulată de inculpatul A., la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală spre competentă soluţionare şi, apreciind că, formularea unei cereri de strămutare nu conduce, în mod automat, la suspendarea judecăţii cauzei, a procedat la soluţionarea contestaţiilor formulate de inculpaţi, acestea fiind respinse, ca nefondate.

Prin sentinţa nr. 215 din 31 mai 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, a fost admisă cererea formulată de petentul A. şi s-a dispus strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Craiova la Curtea de Apel Piteşti, instanţă căreia i-a fost trimis dosarul.

Au fost menţinute actele procedurale îndeplinite în faţa Curţii de Apel Craiova.

Pentru a pronunţa această soluţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a reţinut că, temeiurile de fapt invocate în cuprinsul cererii de strămutare vizează nemulţumiri cu privire la soluţionarea unei alte cereri de strămutare redactate în faţa Tribunalului Dolj, modalitatea în care s-au soluţionat cererile şi excepţiile formulate în faţa judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond, existenţa unor presupuse relaţii conflictuale locale între petent şi întreaga familie a judecătorului C. din cadrul Tribunalului Dolj (mamă, frate, verişor etc.), şi, respectiv, cu judecătorul D., preşedinte al Curţii de Apel Craiova, aflat în relaţii de prietenie cu familia C., precum şi o pretinsă mediatizare a acestor relaţii de duşmănie.

S-a reţinut, totodată, că, deşi imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina) şi aparenţele pot avea importanţă sau, aşa cum spune un proverb englezesc, "justice must not only be done, it must also be seen to be done" ("nu trebuie doar să se facă dreptate, trebuie să se şi vadă că se face dreptate"). Într-o societate democratică, instanţele trebuie să inspire încredere justiţiabililor [Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98].

Analizând în aceste coordonate de principiu cererea de strămutare, Înalta Curte a constatat, prioritar, că respingerea cererii de strămutare formulată în procedura de cameră preliminară la instanţa de fond sau modalitatea în care judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a soluţionat cererile şi excepţiile formulate nu pot fundamenta nici măcar în aparenţă lipsa obiectivităţii judecătorilor instanţei de contestaţie, întrucât în procedura de faţă nu se poate cenzura, explicit sau implicit, legalitatea sau temeinicia măsurilor dispuse la judecata în primă instanţă.

În ceea ce priveşte presupusele relaţii de prietenie între magistraţii care îşi desfăşoară activitatea profesională în raza teritorială a Curţii de Apel Craiova, inerente în contextul modului de organizare actuală a instanţelor judecătoreşti, s-a reţinut că acestea nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parţialitate a întregii instanţe, fiind necesar a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza.

Astfel, aspectele invocate de petent prin cererea de strămutare au un caracter general, argumentele fiind expuse într-o manieră abstractă ("magistratul D. este un apropiat al familiei C. prin prisma relaţiilor de prietenie cu alţi dezvoltatori imobiliari, respectiv E., F. etc.…"), respectiv sunt prezentate exclusiv sub forma unor simple afirmaţii care nu pot fi verificate şi care nu tind la configurarea vreunui temei concret de strămutare.

Ca atare, s-a apreciat că, simpla relaţie de colegialitate bazată pe calitatea de magistrat în aceeaşi circumscripţie teritorială nu este aptă să afecteze nici la nivel de aparenţă imparţialitatea întregului corp al magistraţilor din cadrul acestei curţi de apel, în condiţiile în care, în virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor şi împrejurările cauzei.

Cu toate acestea, Înalta Curte a constatat reală susţinerea petentului privind publicarea a numeroase articole de presă cu privire la o presupusă relaţie conflictuală existentă între petent şi doi magistraţi din cadrul Curţii de Apel Craiova, printre care şi preşedintele acestei instanţe.

Sub acest aspect, s-a arătat că, articolele publicate în presa online la care face referire petentul atestă existenţa unei campanii de presă îndelungată, respectiv de mai bine de 10 ani, cât şi faptul că aceasta nu se limitează la prezentarea unor fapte de interes public. În acest sens, au fost apreciate ca fiind elecvente capturile de pe site-urile de presă.

Astfel, campania mediatică prin durata şi conţinutul său constituie o împrejurare care, din cauza circumstanţelor procesului, calităţii părţilor din proces ori unor relaţii conflictuale locale, este aptă a afecta aparenţa de imparţialitate a unei întregi instanţe şi implicit a tuturor judecătorilor care o compun.

Cu alte cuvinte, campania de presă referitoare la împrejurări ce interesează cauza, fundamentează posibilitatea ca publicul să nu obţină din mass media o perspectivă pe deplin echilibrată asupra actului de justiţie, de natură a ştirbi aparenţa de imparţialitate a acestei curţi de apel, prin prezentarea constantă a unor pretinse relaţii personale conflictuale între petent şi unii magistraţi din cadrul Curţii de Apel Craiova, printre care şi preşedintele acestei instanţe.

De altfel, s-a arătat că, argumentele invocate în susţinerea prezentei cereri de strămutare sunt similare celor în considerarea cărora dosarul civil nr. x/2015 a fost strămutat în calea de atac a apelului de la Tribunalul Dolj la Tribunalul Mehedinţi, prin sentinţa nr. 109 din 04.10.2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, şi, ulterior, de la Curtea de Apel Craiova la Curtea de Apel Alba Iulia, în calea de atac a recursului, prin încheierea nr. 3653 din 17.10.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Faţă de toate aceste considerente, instanţa supremă, apreciind asupra actualităţii acestor motive, pentru identitate de raţiune, în vederea înlăturării oricăror suspiciuni cu privire la imparţialitatea magistraţilor de la Curtea de Apel Craiova, în baza art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., a admis cererea formulată de petentul A. şi a dispus strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Craiova la Curtea de Apel Piteşti, instanţă căreia i s-a trimis dosarul.

Aşadar, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, care, prin încheierea penală nr. 138/C/CC/CP din 04 octombrie 2022, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, contestaţiile declarate de inculpaţii B. şi A., împotriva încheierii din 09.03.2022 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Dolj, în dosarul nr. x/2021.

În baza art. 75 C. proc. pen., s-a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul Argeş pentru judecarea cauzei.

Prin sentinţa penală nr. 229 din 03 mai 2023 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Dolj, invocată de instanţă din oficiu şi, în baza art. 50 C. proc. pen., s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A. şi B. în favoarea Tribunalului Argeş şi, constatând, în baza art. 51 C. proc. pen., ivit conflict negativ de competenţă între Tribunalul Dolj şi Tribunalul Argeş, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în vederea stabilirii instanţei competente.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Dolj a reţinut că, pe lângă încheierea pronunţată la data de 19 octombrie 2021 de Curtea de Apel Craiova prin care a fost respinsă cererea de strămutare formulată de petentul A., invocată de către Tribunalul Argeş, ca temei al soluţiei de declinare, autoritate de lucru judecat are şi încheierea nr. 138/C/CC/CP din 04 octombrie 2022 pronunţată de completul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Piteşti, prin care, în mod neechivoc, a fost stabilit Tribunalul Argeş, ca fiind instanţa competentă pentru judecarea cauzei în fond.

Sub acelaşi aspect, s-a mai arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 75 C. proc. pen., rezultă intenţia legiuitorului, ca ulterior admiterii unei cereri de strămutare, judecarea cauzei să îşi urmeze cursul la instanţa (inclusiv instanţele arondate acesteia) la care s-a dispus strămutarea, indiferent de faza procesuală ce ar urma: judecarea cauzei pe fond ulterior camerei preliminare (aşa cum este cazul de faţă), soluţionarea căilor de atac, rejudecarea cauzei ulterior desfiinţării hotărârii, sesizarea instanţei cu rechizitoriu, ulterior, restituirii cauzei la parchet.

Prin urmare, s-a considerat că, instanţa competentă să soluţioneze cauza în fond este Tribunalul Argeş.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sub nr. x/2021*, şi a fost repartizată aleatoriu Completului nr. 6, pentru termenul de judecată din data de 22 iunie 2023.

Examinând conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Argeş şi Tribunalul Dolj, Înalta Curte urmează să stabilească competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A. şi B. în favoarea Tribunalului Argeş, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 75 alin. (3) C. proc. pen., când strămutarea se dispune în cursul procedurii de cameră preliminară, judecarea cauzei se efectuează de către instanţa la care s-a strămutat cauza, iar procurorul căruia i-a fost restituit dosarul, dacă dispune din nou trimiterea în judecată, va sesiza tot instanţa la care s-a strămutat cauza, cu excepţia situaţiei în care aceasta nu mai este competentă.

Astfel, reglementând competenţa de soluţionare a cauzei, după admiterea cererii de strămutare, în cursul procedurii de cameră preliminară, art. 75 alin. (3) C. proc. pen. stabileşte că aceasta revine instanţei la care s-a strămutat cauza.

Examinând, în acest context, actele aflate la dosar, se constată că admiterea, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a cererii de strămutare formulată de inculpatul A., în dosarul nr. x/2022 al Curţii de Apel Craiova, având ca obiect soluţionarea contestaţiilor declarate de inculpaţii A. şi B. împotriva încheierii din 09 martie 2022 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Dolj, are ca efect, pe de o parte, intrarea cauzei în circuitul de judecată la instanţa sau instanţele din circumscripţia acesteia unde s-a dispus strămutarea, iar, pe de altă parte, pierderea definitivă a competenţei de a soluţiona cauza de către instanţa iniţial investită.

În consecinţă, în speţă, dispunând strămutarea judecării cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a strămutat numai soluţionarea unei anumite etape a procesului - respectiv soluţionarea contestaţiilor formulate de inculpaţi în procedura prevăzută de dispoziţiile art. 342 - 348 C. proc. pen. -, ci întreaga judecată a cauzei, inclusiv, soluţionarea pe fond a acesteia.

Astfel, contrar argumentelor reţinute de către Tribunalul Argeş în hotărârea de declinare a cauzei, Înalta Curte observă că hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Craiova prin care a fost respinsă, anterior, o cerere de strămutare formulată de inculpatul A. privind dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Dolj are autoritate de lucru judecat cu privire la imparţialitatea judecătorilor de la Tribunalul Dolj, nu şi cu privire la cea a judecătorilor de la Curtea de Apel Craiova, despre care a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin sentinţa penală nr. 215 din 31 mai 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2022.

Ca urmare, în condiţiile în care, Curtea de Apel Craiova şi instanţele din circumscripţia acesteia au pierdut competenţa de a soluţiona cauza, urmare a admiterii de către instanţa supremă a cererii de strămutare, se constată că, în raport cu dispoziţiile art. 75 C. proc. pen., Tribunalului Argeş îi revine competenţa de a soluţiona cauza privind pe inculpaţii A. şi B. trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x/2015 din 26.04.2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, urmând în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen. să îi trimită dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariile avocaţilor din oficiu, în sumă de câte 340 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A. şi B. în favoarea Tribunalului Argeş, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţi, în cuantum de câte 340 RON, rămân în sarcina statului.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 iunie 2023.