Competence for judicial auxiliary staff wage disputes: exclusive jurisdiction of neighboring appellate circumscription versus workplace domicile

Şedinţa publică din data de 25 aprilie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 19 mai 2022 pe rolul Tribunalului Brăila, secţia I civilă, sub nr. x/2022, reclamanţii A., B. (grefieri), C., D. şi E. (specialişti IT) au chemat în judecată pe pârâţii - Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, cu citarea în cauză şi a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând următoarele:

- obligarea pârâţilor la recalcularea indemnizaţiei de încadrare, conform Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016, începând cu data intrării în vigoare a O.G. nr. 8/2007 - 31.01.2007 şi în continuare, şi după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, luând în considerare diferenţele de drepturi salariale în raport de indemnizaţiile personalului auxiliar de specialitate din cadrul D.N.A şi D.I.I.C.O.T.;

- repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispoziţiilor legale reprezentat de diferenţa salarială rezultată dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare începând cu data intrării în vigoare a O.G. nr. 8/2007 - 31.01.2007 şi în continuare, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare prin obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plăţii efective.

Prin sentinţa civilă nr. 738 din 13 octombrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Brăila, secţia I civilă a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Brăila a reţinut că reclamanţii au calitatea de grefieri şi, respectiv, personal de specialitate IT în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, fiind încadraţi în familia ocupaţională "Justiţie" în baza prevederilor legilor-cadru de salarizare succesive aplicabile, iar obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă drepturi salariale.

Dată fiind natura litigiului, instanţa a constatat că, din punct de vedere material, competenţa aparţine Tribunalului, conform dispoziţiilor art. 210 din Legea nr. 62/2011.

Totodată, evocând dispoziţiile art. 127 alin. (1)-(3) C. proc. civ., prima instanţă de conflict a statuat că dispoziţiile art. 127 alin. (3) C. proc. civ. nu se aplică în cazul personalului auxiliar - specialişti IT, regulile de competenţă fiind de strictă interpretare.

Prin urmare, a arătat că, în ceea ce priveşte competenţa teritorială, aceasta trebuie stabilită conform dispoziţiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, potrivit cărora competenţa de soluţionare a conflictelor de muncă aparţine instanţei de la domiciliul, după caz, sediul reclamanţilor şi art. 210 din Legea nr. 62/2011, conform cărora "cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul."

Reţinând, totodată, că, prin termenii imperativi pe care îi utilizează, textele de lege au instituit în domeniul conflictelor de muncă un caz de competenţă exclusivă, respectiv instanţa în a cărei circumscripţie reclamanţii îşi au domiciliul sau reşedinţa, locul de muncă, ori, după caz, sediul, faţă de locul de muncă al reclamanţilor care se află în circumscripţia Tribunalului Buzău, prima instanţă de conflict a apreciat că, în speţa dedusă judecăţii, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Buzău.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secţia I civilă la 16 noiembrie 2022, sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa civilă nr. 128/2023 din 13 februarie 2023, Tribunalul Buzău, secţia I Civilă - complet specializat litigii de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Brăila, secţia I civilă. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Brăila şi Tribunalul Buzău, a suspendat cauza şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Buzău a reţinut faptul că o parte dintre reclamanţi ocupă funcţia de grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, iar alţi reclamanţi ocupă funcţia de specialişti IT în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău.

De asemenea, evocând dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ., precum şi considerentele Deciziei nr. 7/2016 (publicată în Monitorul Oficial nr. 461/22.06.2016), prin care Î.C.C.J. - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că:

"Art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. trebuie interpretat, sub aspectul noţiunii de "grefier", în sensul că este aplicabil şi în cazul reclamanţilor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti", cea de a doua instanţă de conflict a constatat că reclamantelor grefiere din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău li se aplică dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., sens în care a reţinut că acestea au sesizat în mod legal Tribunalul Brăila, ca instanţă judecatorească de acelaşi grad în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu Curtea de Apel Ploieşti.

În ceea ce-i priveşte pe reclamanţii specialişti IT din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, cea de a doua instanţă de conflict, având în vedere interpretarea dată de Î.C.C.J. într-o speţă similară, respectiv Decizia nr. 2674/21.06.2018, într-un conflict de competenţă, a reţinut că aceştia fac parte din sfera personalului auxiliar de specialitate, conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, fiindu-le aplicabile tot dispoziţiile art. 127 C. proc. civ.

Totodată, a reţinut că, şi în situaţia interpretării restrictive doar în ceea ce priveşte noţiunea de grefier, în situaţia celor trei specialişti IT, sunt aplicabile dispoziţiile art. 59 C. proc. civ., fiind îndeplinite condiţiile privind coparticiparea procesuală facultativă, în condiţiile în care obiectul procesului este reprezentat de dobândirea unor drepturi care au aceeaşi cauză, între care există o strânsă legătură, caz în care devin incidente dispoziţiile art. 269 alin. (3) din Codul muncii, care recunosc competenţa de soluţionare a cauzei, după criteriile prevăzute de lege.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 10 martie 2023, sub acelaşi număr de dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege, Înalta Curte constată că cele două instanţe - Tribunalul Brăila şi Tribunalul Buzău - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre ele este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte, în calitate de instanţă imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict, va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că acţiunea introductivă are ca obiect recalcularea şi plata unor drepturi salariale, fiind dedus judecăţii un conflict de muncă, în care reclamanţii sunt grefieri şi specialişti IT în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău şi că, în prezenta cauză, este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acţiunea a fost introdusă ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

Având în vedere că, astfel cum rezultă din art. 127 alin. (3) C. proc. civ., textul de lege anterior evocat se aplică şi grefierilor, rămâne valabilă interpretarea dată prin Decizia (RIL) nr. 7/2016 a instanţei supreme, potrivit căreia art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. se aplică şi în situaţia grefierilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti.

Aşadar, art. 127 alin. (1) C. proc. civ. devine aplicabil şi în cazul în care reclamantul este nu numai judecător/procuror/asistent judiciar, ci şi grefier, şi îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să soluţioneze cauza sau la instanţa ierarhic superioară celei competente să soluţioneze cauza, potrivit legii, ori la parchetele de pe lângă aceste instanţe.

Pornind de la statuările cu caracter obligatoriu anterior evocate, Înalta Curte constată că, pentru reclamanţii grefieri din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, este atrasă incidenţa art. 127 alin. (1) C. proc. civ., conform alin. (3) al aceluiaşi articol.

În aceste condiţii, prin raportare la parchetul la care activează reclamanţii şi caracterul imperativ al dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., instanţa supremă reţine că, în cauză, competenţa de soluţionare a cauzei revine uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi competentă, potrivit legii.

Prin urmare, de vreme ce Curtea de Apel Galaţi, în circumscripţia căreia se află Tribunalul Brăila, este una dintre curţile de apel aflate în vecinătatea Curţii de Apel Ploieşti, în circumscripţia căreia se află Tribunalul Buzău (instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii, în soluţionarea prezentului litigiu), rezultă că Tribunalul Brăila este competent teritorial să soluţioneze cauza dedusă judecăţii.

Totodată, având în vedere că, în speţă, unii dintre reclamanţi sunt specialişti IT, adică personal auxiliar de specialitate, în cadrul aceleiaşi instituţii, Înalta Curte reţine că acestei categorii de reclamanţi din cadrul aceluiaşi Parchet nu le este aplicabil textul de lege menţionat (art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.), întrucât norma legală este de strictă interpretare, astfel că nu poate fi extinsă, prin analogie, în raport cu raza de desfăşurare a activităţii, la alte categorii de salariaţi, nevizate în mod expres prin lege.

Aşadar, având în vedere că prima instanţă sesizată nu a disjuns cererea în funcţie de categoria profesională a reclamanţilor, poate fi reţinută îndeplinirea condiţiilor de existenţă ale coparticipării procesuale active, prevăzute de art. 59 C. proc. civ., astfel încât Tribunalul Brăila rămâne competent să soluţioneze cererea inclusiv cu privire la reclamanţii specialişti IT, conform art. 269 alin. (3) din Codul muncii.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3), raportat la art. 59 şi art. 135 alin. (2) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 aprilie 2023.