Exclusion of social security disputes from recurs jurisdiction under the Romanian Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2022

Asupra recursului cu care a fost învestită, reţine următoarele:

Prin contestaţia înregistrată la rolul Tribunalului Dâmboviţa, secţia I civilă la 22.07.2020, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Casa de Pensii Sectoriale a M.Ap. N., anularea hotărârii nr. 44787/23.06.2020, emisă de Comisia de Contestaţii din cadrul M.Ap. N şi a deciziilor nr. 14637/4, nr. 14637/5, nr. 14637/6 şi nr. 14637/7, emise de Casa de Pensii Sectorială a M.Ap. N. la 18.03.2020, să oblige această din urmă intimată să emită noi decizii cu respectarea prevederilor art. 28 şi ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 şi includerea în calculul dreptului la pensie a indemnizaţiei în procent de 25% şi să o oblige să îi achite diferenţa aferentă dreptului de pensie ce rezulta ca urmare a recalculării ce se va efectua, conform art. 110 alin. (7) din Legea nr. 223/2015 pentru perioada 01.06.2016-01.02.2017, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1266/27.04.2021, Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă a respins excepţiile tardivităţii cererii adiţionale şi prescripţiei dreptului material la acţiune, invocate de intimate, dar şi acţiunea.

Împotriva acestei sentinţe, contestatorul a declarat apel, care, prin decizia nr. 613/02.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a fost respins ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, A. a declarat recurs, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei spre rejudecare curţii de apel.

În motivare, după expunerea elementelor de fapt şi de drept care, în opinia recurentului, relevă nelegalitatea actelor emise de intimată, a arătat că instanţa de apel, cu încălcarea art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., a respins toate cererile sale formulate în etapa procesuală anterioară.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 483 alin. (1) şi ale art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

La 25.07.2022 intimatele au depus întâmpinare prin care au invocat excepţiile inadmisibilităţii şi nulităţii recursului şi pe fond, au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivarea primei excepţii, intimatele, evocând prevederile art. 7 alin. (1), ale art. 457 şi ale art. 483 alin. (2) C. proc. civ., precum şi pe cele ale art. 103 şi ale art. 104 din Legea nr. 223/2015, au arătat că faţă de natura litigiului - conflict de asigurări sociale -, împotriva deciziei curţii de apel nu se poate exercita calea de atac a recursului.

În argumentarea celei de-a doua excepţii, intimatele au afirmat că recursul nu este motivat în acord cu prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., criticile recurentului neputând fi circumscrise motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din acelaşi cod, motiv pentru care au apreciat că în cauză este incidentă sancţiunea nulităţii, prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Recurentul a răspuns la întâmpinare.

Analizând, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte reţine următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., în art. 457.

În speţă, contestatorul A. a învestit Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă, la 22.07.2020, cu un conflict de asigurări sociale în sistemul pensiilor militare de stat.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (…) conflictele de muncă şi de asigurări sociale (...)".

Coroborarea dispoziţiilor legale sus-evocate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. relevă că decizia atacată este definitivă de la data pronunţării ei, împotriva acesteia autorul căii de atac neavând deschisă calea recursului.

Cum hotărârea recurată se încadrează în categoria hotărârilor excluse de legiuitor de la controlul de legalitate realizat prin intermediul recursului, iar recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ar fi de natură să încalce principiul legalităţii căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, urmează ca, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., să respingă recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 613/02.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 noiembrie 2022.