Negative jurisdictional conflict resolved: damages award against insurer’s fund sent to Bucharest Court of Appeal’s Fourth Civil Section, general section prevails over specialized section.

Şedinţa publică din data de 25 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la 4 septembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România - Fondul de Protecţie al Victimelor Străzii şi cu intervenientul B., a solicitat obligarea acestora la plata sumei de 500.000 RON cu titlu de daune morale ca urmare a prejudiciului moral suferit de pe urma accidentului rutier de la 7 ianuarie 2018; a sumei de 8.878,49 RON cu titlu de daune materiale pentru numitul A.; a sumei de 29.100 RON, reprezentând echivalentul câştigului în munca nerealizat de la data producerii accidentului rutier, 7 ianuarie 2018, până la finalul anului 2019, în temeiul art. 1387 alin. (1) şi art. 1388 C. civ. la plata către numitul A. a unei rente lunare viagere echivalente cu salariul minim net pe economie, începând cu data acceptării ofertei de negociere, în temeiul art. 1387 alin. (1) şi art. 1388 C. civ., şi la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, de la 16 august 2020 şi până la plata efectivă a debitului, conform art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017.

Prin încheierea din 8 septembrie 2020, Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia necompetenţei sale funcţionale şi a declinat cauza pentru soluţionare, în favoarea oricăreia din Secţiile Civile a III-a, a IV-a sau a V-a ale Tribunalului Bucureşti.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă sub nr. x/2020.

Prin sentinţa civilă nr. 1712 din 15 noiembrie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a admis cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 500.000 RON cu titlu de daune morale; a sumei de 17.296,63 RON cu titlu de daune materiale; a sumei de 29.100 RON reprezentând echivalentul câştigului în muncă nerealizat, de la data producerii accidentului rutier şi până la finalul anului 2019; a rentei lunară viagere în cuantum de 1.346 RON, începând cu 21 ianuarie 2020, data înregistrării cererii de despăgubire la asigurator şi la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, calculate de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la data achitării integrale a daunelor.

Împotriva sentinţei tribunalului a declarat apel Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România - Fondul de Protecţie al Victimelor Străzii.

La termenul de judecată de la 25 aprilie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei materiale funcţionale după criteriul specializării, pe care a admis-o prin decizia civilă nr. 642A din aceeaşi dată, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiilor specializate şi a trimis dosarul Registraturii Generale în vederea repartizării aleatorii uneia din Secţiile a V-a sau a VI-a.

În esenţă, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a reţinut că instanţele au fost învestite cu un litigiu ce îşi are izvorul în răspundere civilă delictuală, fapta ilicită constând într-un accident de circulaţie, produs de către intimatul-intervenient, autoturismul nefiind asigurat. Faţă de dispoziţiile art. 225 alin. (1), art. 226 şi art. 227 din Legea nr. 71/2011 şi văzând statuările din Deciziile nr. 18/2016 şi nr. 17/2018 pronunţate de instanţa supremă cu ocazia soluţionării unor recursuri în interesul legii, curtea de apel a reţinut că "o cauză de o anumită natură trebuie repartizată la secţia sau completul specializat corespunzătoare naturii litigiului dedus judecăţii." De asemenea, a avut în vedere cele dispuse de Înalta Curte prin Decizia nr. 13/2020 în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, în sensul că în litigiile având ca obiect plata de despăgubiri materiale şi morale formulate de terţele persoane păgubite prin producerea accidentelor de circulaţie, competenţa materială procesuală revine secţiilor specializate. Coroborând şi cu prevederile Hotărârii Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti nr. 29/2011, privind înfiinţarea completurilor specializate în litigiile cu profesionişti în cadrul secţiilor a V-a civilă şi a VI-a civilă, instanţa a reţinut că litigiul trebuie soluţionat de secţiile specializate.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă sub nr. x/2023.

La termenul de judecată de la 14 septembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei prin raportare la Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 4/2023.

Prin încheierea din 14 septembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei a VI-a Civile, a declinat competenţa materială procesuală de soluţionare a cauzei privind apelul formulat de pârât, în favoarea secţiei a IV-a Civile a Curţii de Apel Bucureşti, a constat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

În esenţă, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a reţinut că instanţa de apel competentă material procesual să soluţioneze litigiul de faţă trebuie determinată, ţinând seama, pe de o parte, că dosarul are ca obiect un litigiu în materia asigurărilor, ceea ar atrage competenţa instanţelor specializate să soluţioneze cauze cu profesionişti, iar, pe de altă parte, că hotărârea primei instanţe, care formează obiectul apelului, a fost pronunţată de o instanţă civilă de drept comun, nespecializată (Secţia a III-a a Tribunalului Bucureşti). Faţă de dezlegările din Decizia nr. 4/2023 a instanţei supreme, curtea de apel a reţinut că apelul este formulat împotriva unei sentinţe pronunţate de către o instanţă civilă de drept comun (Secţia a III-a a Tribunalului Bucureşti), iar nu de instanţa specializată în soluţionarea cauzelor cu profesionişti (Secţia a VI-a a Tribunalului Bucureşti) şi ca urmare, competenţa materială procesuală de soluţionare a litigiului în apel revine secţiei a IV-a Civile, iar nu secţiei specializate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Dispoziţiile privitoare la conflictul de competenţă sunt aplicabile şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere, conform art. 136 alin. (1) C. proc. civ.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două secţii ale aceleiaşi instanţe, respectiv secţia a IV-a Civilă şi secţia a VI-a Civilă ale Curţii de Apel Bucureşti, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre aceste instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Nici una din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere material procesual, să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu o acţiune în materia asigurărilor, care a fost soluţionată la fond de instanţă civilă de drept comun, nespecializată (Secţia a III-a a Tribunalului Bucureşti).

Apelul declarat împotriva acestei sentinţe a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 95 pct. 2 din C. proc. civ., în cazul hotărârilor pronunţate în primă instanţă de judecătorie, competenţa funcţională de soluţionare a apelului revine tribunalului. Conform prevederilor art. 96 pct. 2 C. proc. civ., instanţa de apel de drept comun competentă funcţional să soluţioneze apelurile împotriva hotărârilor pronunţate de tribunal în primă instanţă este curtea de apel.

Înalta Curte, plecând de la statuările cuprinse în Decizia nr. 17/2018, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, în sensul că invocarea excepţiei de necompetenţă materială procesuală de soluţionare a cauzei nu mai este posibilă ulterior primului termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii, competenţa fiind câştigată în mod definitiv de instanţa pe rolul căreia a fost înregistrată cererea, a analizat recursul în interesul legii promovat de Curtea de Apel Galaţi cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi 136 C. proc. civ.

Prin Decizia nr. 4/2023, Înalta Curte a stabilit astfel:

"competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se va determina cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac."

În considerentele aceleiaşi decizii s-a reţinut că "în ipoteza în care litigiul a fost soluţionat în fond de o/un instanţă/secţie/complet specializată/specializat (potrivit reglementărilor din legi speciale sau legilor de organizare judecătorească), în cadrul verificărilor privind competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanţe, care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac, fiind depăşit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competenţa materială procesuală, potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (2) şi ale art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.."

Astfel, în stadiul procesual al fondului, dosarul a fost soluţionat de secţia a III-a Civilă a Tribunalului Bucureşti, care a fost învestită cu judecarea prezentului proces ca urmare a declinării competenţei materiale de către secţia a VI-a a aceleiaşi instanţe. În acord cu deciziile de unificare a practicii menţionate mai sus, competenţa materială procesuală a instanţei de fond se păstrează, în mod corespunzător, în calea de atac.

Instanţa de control judiciar, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ar fi trebuit să se limiteze la a îşi verifica propria competenţă materială procesuală în soluţionarea căii de atac, fără a mai putea analiza modul în care tribunalul s-a declarat competent material să judece pricina. Numai în situaţia în care instanţa de fond nu ar fi organizată în structuri specializate (secţii/completuri), "instanţa de control judiciar specializată, cu ocazia verificărilor privind propria competenţă materială procesuală, va avea în vedere obiectul şi natura pricinii (…)".

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 octombrie 2023.