Bar to cassation in labor disputes: final appellate decision in damages claim for silvicultural offenses

Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, secţia I civilă la 22.03.2018, reclamanta R.N.P. ROMSILVA, prin Direcţia Silvică Olt a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 216.982,84 RON, reprezentând contravaloarea delictelor silvice nejustificate depistate în cantonul 15 Hotărani gestionat de pârât, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa nr. 531/05.10.2021, Tribunalul Olt, secţia I civilă a admis excepţia lipsei de interes cu privire la capătul de cerere care priveşte prejudiciul constatat prin actul de control nr. 2579/16.05.2016 şi a respins acest capăt de cerere ca lipsit de interes, a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 104.858,79 RON, reprezentând delicte silvice constatate prin actele de control nr. 3326/04.07.2016 şi nr. 4926/28.09.2017, precum şi suma de 750 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, pârâtul a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia nr. 2306/12.10.2022, Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a admis apelul şi a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a respins capătul de cerere care priveşte prejudiciul în cuantum de 16.603,125 RON constatat prin actul de control nr. 4926/28.09.2017, fiind păstrate restul dispoziţiilor sentinţei apelate. A obligat intimata-reclamantă la plata către apelant a sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii, pârâtul a declarat recurs, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.

În motivarea recursului, a argumentat că instanţa de fond a analizat corect prejudiciul de 71.138,26 RON, care a fost menţionat în actul de control nr. 2579/16.05.2016, emis de Direcţia Silvică Olt şi care a făcut parte din suma totală de 216.982 84 RON.

Recurentul a subliniat că actul de control nr. 2579/16.05.2016 emis de Direcţia Silvică Olt o fost deja analizat în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, în care a fost pronunţată decizia nr. 2523/09.10.2018, în cadrul căruia a fost anulată decizia de desfacere a contractului de muncă şi dispusă reangajarea lui, pe postul avut anterior, cu putere de lucru judecat. De asemenea, expertiza efectuată în acest dosar a arătat că doar o cantitate de 33.715 cioate (echivalentul a 85,245 m.c.) material lemnos lipseau, şi nici această cantitate nu a putut fi stabilită cu certitudine. Cu toate acestea, reclamanta a solicitat în acest dosar obligarea pârâtului la plata sumei de 71.138,26 RON.

În final, recurentul a susţinut că actul de control emis de Direcţia Silvică Olt nu a stabilit cu claritate vinovatul pentru presupusa pagubă, fapt ce reiese din demersurile efectuate de Direcţie după emiterea actului şi din probele administrate.

În drept, a invocat art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar şi, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părţilor, care au fost înştiinţate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune punct de vedere la raport; nicio parte nu a prezentat punct de vedere.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, a luat în examinare cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), rap. la art. 494 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, asupra căreia reţine următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în noul C. proc. civ. la art. 457.

Recursul are ca obiect decizia nr. 2306/12.10.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale într-un litigiu de muncă, prin care se urmăreşte atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului, în conformitate cu art. 254 alin. (1) din Codul muncii.

Potrivit art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011, hotărârile prin care se soluţionează cererile referitoare la conflictele individuale de muncă sunt supuse numai apelului.

Totodată, potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (…) conflictele de muncă şi de asigurări sociale (…)".

Iar art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

În raport cu dispoziţiile legale enunţate, Înalta Curte constată că decizia nr. 2306/12.10.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, împotriva căreia a fost declarat prezentul recurs, era definitivă de la pronunţare, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.

Prin urmare, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-pârât A. împotriva deciziei nr. 2306/12.10.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-reclamantă R.N.P. ROMSILVA, prin Direcţia Silvică Olt.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2023.