Double exhaustion of right of appeal and missed peremption deadline bar review of labor dispute suspension and peremption decisions

Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2023

Asupra recursului, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Curţii de apel Galaţi, contestatorul A. a formulat contestaţie împotriva încheierilor din 12.09.2019 şi 28.05.2020 şi a deciziei civile nr. 383/02.07.2020, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2019, arătând că au fost încălcate prevederile art. 43 alin. (2) C. proc. civ. raportat la art. 295 alin. (1) C. proc. civ., art. 41 alin. (1) C. proc. civ.

Prin încheierea din 24.09.2020, Curtea de Apel Galaţi a suspendat judecata cauzei, în baza dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., pentru lipsa părţilor, iar la 30.03.2021, contestatorul a solicitat reluarea judecăţii procesului.

Curtea de Apel Galaţi a acordat termen pentru discutarea cererii de reluare a judecăţii formulate de contestator şi a excepţiei perimării la 13.04.2021.

La termenul de judecată din 13.04.2021, instanţa a constatat că, în cauză, contestatorul a formulat recurs împotriva încheierii de şedinţă din 24.09.2020, prorogând discutarea cererii de reluare a judecăţii şi excepţia perimării, după soluţionarea recursului.

La 17.03.2022, contestatorul a depus la dosar o cerere, reiterând contestaţia împotriva încheierilor din 12.09.2019 şi 28.05.2020, precum şi a deciziei civile nr. 383/02.07.2020, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, instanţa acordând termen la 19.05.2021, pentru discutarea repunerii pe rol a cauzei şi a perimării.

Prin încheierea din 19.05.2022, având în vedere că nici până la acel moment nu a fost ataşată dovada soluţionării recursului şi nu s-au schimbat împrejurările avute în vedere la pronunţarea încheierii din 13.04.2021, când s-a stabilit să se impune prorogarea discutării cererii de reluare a judecăţii şi a excepţiei perimării, s-au menţinut măsurile stabilite la 13.04.2021 şi s-a menţinut măsura suspendării judecării cauzei, până la soluţionarea recursului declarat de contestator împotriva încheierii de suspendare.

Având în vedere că recursul declarat de contestator împotriva încheierii de şedinţă din 24.09.2020 a fost soluţionat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa a stabilit termen pentru discutarea repunerii pe rol a cauzei şi a perimării la 26.09.2022.

La termenul din 26.09.2022, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia perimării.

Prin decizia civilă nr. 661/2022 din 03 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost admisă excepţia perimării şi a fost constatată perimată contestaţia formulată de contestatorul A..

La 11.11.2022, contestatorul A. a declarat recurs împotriva încheierii din 24 septembrie 2020 şi a decizei nr. 661/2022 din 03 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

1. motive de recurs cu privire la încheierea din 24.09.2020 a Curţii de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Recurentul arată, în esenţă, că la aceeaşi dată, 24.09.2020, ar fi avut termen şi în dosarul nr. x/2019, aflat pe rolul Judecătoriei Brăila, astfel că, în prezentul dosar ar fi formulat o cerere de preschimbare de termen care nu a fost avută în vedere de instanţă.

Apreciază că încheierea atacată este lovită de nulitate, potrivit art. 175 C. proc. civ., întrucât instanţa nu i-a soluţionat cererea de preschimbare de termen şi a dispus direct suspendarea cauzei.

2. motive de recurs privind decizia nr. 661/2022 din 03 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Recurentul şi-a întemeiat cererea de recurs pe dispoziţiile art. 418 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., privind suspendarea cursului perimării, arătând, în esenţă, că, în cauză s-au acordat mai multe termene de judecată, astfel că nu rezultă lipsa de stăruinţă a părţii în soluţionarea dosarului, ci, mai degrabă, lipsa de stăruinţă a instanţei în soluţionarea dosarului.

Recurentul nu a menţionat dacă este de acord ca recursul, dacă este admisibil în principiu, să fie soluţionat de completul de filtru prevăzut de art. 493 C. proc. civ.

Recursul a fost comunicat intimatei la 06.12.2022 .

Intimata nu a formulat întâmpinare.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar, prin încheierea din 23 mai 2023, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părţi.

Părţile nu şi-au exprimat poziţia procesuală prin formularea unui punct de vedere cu privire la raport.

I. Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului declarat împotriva încheierii din 24 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, constată următoarele:

Obiectul recursului îl reprezintă încheierea din 24.09.2020, prin care Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus suspendarea judecăţii recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Conform art. 414 alin. (1) C. proc. civ., asupra suspendării judecării procesului instanţa se va pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanţa ierarhic superioară, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, "recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului".

Din verificările efectuate de instanţa supremă a rezultat faptul că, prin decizia nr. 1129 din 18.05.2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a anulat cererea de recurs formulată de recurentul A. împotriva încheierii din 24.09.2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020.

Noul C. proc. civ. reglementează la art. 460 principiul unicităţii căii de atac, care presupune că o cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri judecătoreşti numai o singură dată, dacă legea prevede acelaşi termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declarării acelei căi de atac.

Se reţine că, în aplicarea art. 460 alin. (1) C. proc. civ., calea de atac se epuizează prin exercitarea ei de către parte. Or, în speţă, calea de atac a recursului, expres prevăzută de legiuitor, a fost deja exercitată de contestator şi a fost soluţionată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a pronunţat o hotărâre definitivă.

Din coroborarea dispoziţiilor legale evocate cu cele ale art. 414 alin. (1) C. proc. civ., rezultă că împotriva încheierii de şedinţă din 24 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, nu se mai poate declara din nou calea de atac a recursului, în condiţiile în care dreptul părţii de a folosi o cale de atac este unic, epuizându-se prin exerciţiul său.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

Totodată, instanţa supremă notează că, la data formulării prezentului recurs, respectiv 11.11.2022, suspendarea procesului dispusă prin încheierea atacată nu mai subzista, procesul fiind finalizat la 03.10.2022, prin pronunţarea de către Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a deciziei nr. 661/03.10.2022.

Prin urmare, Înalta Curte reţine că, în cauză, nu este îndeplinită nici condiţia prevăzută de dispoziţiile art. 414 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căreia, la data declarării recursului împotriva încheierii de suspendare, procesul să fie încă suspendat.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Este ştiut că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

Pentru aceste considerente, cum recurentul-contestator a uzat anterior de calea de atac a recursului împotriva aceleiaşi încheieri, totodată având în vedere că suspendarea procesului nu mai subzistă, procesul fiind finalizat la 03.10.2022, prin pronunţarea de către Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a deciziei nr. 661/03.10.2022, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 24 septembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca inadmisibil.

II. Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia tardivităţii recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 661/2022 din 3 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, constată următoarele:

Art. 457 alin. (1) C. proc. civ. reglementează principiul legalităţii căii de atac, conform căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Termenele prevăzute de lege pentru exercitarea căilor de atac sunt reglementate prin norme procesuale de ordine publică, astfel încât părţile trebuie să le respecte atât în privinţa duratei, cât şi în privinţa momentului de la care acestea se calculează.

Recursul are ca obiect decizia nr. 661/2022 din 3 octombrie 2022, prin care Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a constatat perimată contestaţia împotriva încheierilor din 12.09.2019 şi 28.05.2020 şi a deciziei civile nr. 383/02.07.2020, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2019.

Potrivit art. 421 alin. (2) C. proc. civ., "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare".

Prin urmare, decizia civilă nr. 661/2022 din 03 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia Conflicte de Muncă, este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Luând în considerare faptul că decizia prin care s-a constatat perimarea a fost pronunţată la 03 octombrie 2022, iar cererea de recurs a fost transmisă la 11 noiembrie 2022, se constată că recursul a fost declarat şi motivat în afara termenului legal de 5 zile de la pronunţare, prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., calculat potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2), art. 182 şi art. 183 C. proc. civ., care s-ar fi împlinit la 10.10.2022, luni, zi lucrătoare.

Potrivit art. 12 alin. (1) C. proc. civ. "drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi", iar potrivit art. 10 alin. (1) din acelaşi Cod, "părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător."

Or, neexercitarea dreptului procesual, în speţă formularea cererii de recurs, în termenul imperativ stabilit de lege, atrage sancţiunea prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care este decăderea.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. prin raportare la cele ale art. 185 alin. (1), art. 493 alin. (5) şi art. 499 din acelaşi cod, va respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 661/2022 din 3 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 24 septembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca inadmisibil.

Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 661/2022 din 3 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca tardiv formulat.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 octombrie 2023.