Negative jurisdictional conflict: Appellate competence determined by first-instance specialization rather than professional status

Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată şi reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia Civilă la 11 iulie 2022, sub nr. x/2017/a2, petenta A. S.R.L. a formulat cerere de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 193/06.04.2022 a Tribunalului Argeş, secţia Civilă, prin care a solicitat pronunţarea asupra cererii accesorii privind plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocatului ales, cheltuielile de deplasare, taxa de timbru şi onorariul expertului în valoare totală de 39.105,03 RON.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 444 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 486/29.09.2022, Tribunalul Argeş, secţia civilă, a admis cererea şi a dispus completarea dispozitivului sentinţei civile nr. 193/06.04.2022, în sensul că au fost obligate pârâtele la plata sumei de 25.000 RON către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată. A obligat pârâtul Consiliul Judeţean Vrancea la plata către reclamantă a sumei de 40.515 RON, cu titlu de subvenţionare a serviciilor de transport gratuit prestate de către aceasta elevilor în luna februarie 2021.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel A. S.R.L.

Prin încheierea din 28.04.2023, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale procesuale a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, invocată din oficiu.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a reţinut că, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 18/2016, în condiţiile în care există o secţie civilă a curţii de apel în competenţa căreia s-a stabilit în mod exclusiv soluţionarea "cauzelor cu profesionişti", această competenţă materială este de ordine publică, nefiind permis ca o astfel de cauză să fie soluţionată de o altă secţie civilă, care nu are stabilită o astfel de competenţă, ca urmare a înregistrării dosarului în calea de atac la secţia respectivă (fie ca urmare a unei greşeli în managementul dosarului, fie ca urmare a declinării competenţei de către prima secţie civilă învestită).

Această concluzie se impune, fără a distinge după cum o cauză aflată, de exemplu, în recurs a fost soluţionată în apel de Tribunal sau de Tribunalul Specializat şi fără a avea relevanţă instituţia juridică aplicabilă sau natura normelor legale incidente, cu atât mai mult cu cât însăşi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut prin decizia nr. 18/2016, cum s-a arătat anterior, că oricum toţi profesioniştii, indiferent de statutul lor juridic, sunt supuşi regulilor de drept civil, şi nu unor reguli speciale.

Prin Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti nr. 5/2016, s-a stabilit că secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Piteşti judecă toate cauzele cu profesionişti.

Instanţa a reţinut că obiectul cererii de chemare în judecată (pretenţii - obligaţia de a face) se circumscrie domeniului de activitate al secţiei a II-a, desemnată pentru soluţionarea cauzelor cu profesionişti, prin hotărârea Colegiului de conducere, competenţa soluţionării cauzei aparţinând acesteia, potrivit celor reţinute anterior.

În consecinţă, a apreciat că, în cauză, competenţa materială procesuală de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Prin decizia nr. 225/A-COM din 15 iunie 2023, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale-procesuale a secţiei a II-a Civile a Curţii de Apel Piteşti, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I Civile a aceleiaşi curţi de apel.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul, pentru soluţionarea acestuia, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. A suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut, în esenţă, că, obiectul principal al cauzei este reprezentat de plata valorii lipsei de folosinţă pentru terenul proprietatea reclamantei, respectiv de îndeplinirea unor obligaţii de a face, în legătură cu afectarea terenului menţionat, cererile accesorii privind cheltuielile de judecată urmând aceleaşi reguli de competenţă.

Prin urmare, litigiul principal pune în discuţie lipsa de folosinţă pentru terenuri asupra cărora reclamanta invocă drepturi reale, respectiv restrângerea exercitării acestora, instanţa fiind chemată să statueze, cu prioritate, cu privire la calitatea de proprietar a reclamantei, respectiv cu privire la dreptul de proprietate/folosinţă pe care pârâta le exercită asupra terenurilor.

Determinant în stabilirea competenţei materiale procesuale a celor două secţii este criteriul ce ţine de natura litigiului, iar nu exclusiv calitatea persoanelor implicate în proces, aceea de profesionişti.

În consecinţă, a reţinut că, punând în discuţie stabilirea şi modul de exercitare a unui drept real (dreptul de proprietate), litigiul de faţă nu are natura unui litigiu cu profesionişti, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, ci aparţine materiei civile lato-sensu, propriu-zise, ce revine în competenţa de soluţionare a secţiei I a Curţii de Apel Piteşti, conform hotărârii colegiului de conducere.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două secţii ale aceleiaşi instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. necompetenţa este de ordine publică "în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad sau de competenţa unei alte secţii sau altui complet specializat.".

Prin prevederile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., legiuitorul a stipulat că:

"Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.".

Conform art. 131 alin. (1) C. proc. civ., "La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.".

Totodată, prin dispoziţiile art. 136 C. proc. civ., legiuitorul recunoaşte existenţa unui conflict de competenţă între secţiile sau completele de judecată ale aceleiaşi instanţe, "Dispoziţiile prezentei secţiuni privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere. (...) Dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul completelor specializate."

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege, în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că cele două secţii ale Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi secţia I Civilă, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece apelul formulat în cauză, declinările de competenţă între secţiile sesizate fiind reciproce.

Cu privire la competenţa specializată a completului de judecată învestit cu soluţionarea unui proces, competenţă subsumată competenţei materiale procesuale, notează instanţa supremă faptul că aceasta constituie un aspect care se analizează în etapa judecăţii în primă instanţă, fie cu ocazia verificării competenţei în condiţiile art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., fie cu aceea a soluţionării excepţiei de necompetenţă.

Prin decizia nr. 17/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului specializat este de ordine publică.

Potrivit deciziei nr. 40/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii:

"organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare; (…) astfel, în condiţiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competenţa trebuie atribuită instanţei ierarhic superioare celei care a pronunţat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…)".

Instanţa supremă reţine că, în circumscripţia Curţii de Apel Piteşti funcţionează atât Tribunalul Argeş, ce cuprinde în structura sa secţia Civilă, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi secţia Penală, cât şi Tribunalul Specializat Argeş, iar cauza a fost înregistrată sub nr. x/2017/a2* la secţia Civilă a Tribunalului Argeş. Prin urmare, la verificarea competenţei materiale procesuale în calea de atac este necesar a se avea în vedere specializarea primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac.

În acest sens, se impune a se reţine cele statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 4/2023, respectiv:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi art. 136 din C. proc. civ., competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se va determina: (...) cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac".

Această decizie vine în completarea jurisprudenţei obligatorii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent în soluţionarea recursului în interesul legii, potrivit căreia competenţa materială procesuală a instanţei de fond se va păstra, în mod corespunzător, în calea de atac (a se vedea paragraful 164 din Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 06 aprilie 2016).

Prin decizia pronunţată în interesul legii nr. 4/2023, instanţa supremă a statuat că "(109) ...atunci când pricina a fost judecată de o secţie civilă de drept comun, secţia corespunzătoare a instanţei superioare va judeca procesul, chiar dacă pricina era de competenţa materială procesuală (specializată) a secţiei pentru litigii cu profesionişti ori chiar de contencios administrativ sau de litigii de muncă. Competenţa instanţei de control judiciar se stabileşte în raport cu instanţa ori, după caz, secţia sau completul specializat care a judecat procesul. Singura situaţie în care instanţa de control judiciar îşi poate verifica, în apel sau recurs, competenţa materială procesuală este aceea în care doar de la nivelul instanţei superioare există secţii ori complete specializate pentru materia respectivă, nu şi la nivelul instanţei a cărei hotărâre se atacă; (119) Concluzionând, în ipoteza în care litigiul a fost soluţionat în fond de o/un instanţă/secţie/complet specializată/specializat (potrivit reglementărilor din legi speciale sau legilor de organizare judecătorească), în cadrul verificărilor privind competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanţe, care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac, fiind depăşit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competenţa materială procesuală, potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (2) şi ale art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.."

Prin urmare, având în vedere că în primă instanţă litigiul a fost repartizat şi soluţionat de un complet civil de drept comun, în calea de atac, competenţa de soluţionare a apelului revine secţiei din cadrul curţii de apel corespunzătoare secţiei din cadrul tribunalului care a pronunţat hotărârea apelată, respectiv secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti.

De altfel, invocarea în cauză a excepţiei de necompetenţă materială procesuală prin raportare la obiectul şi natura litigiului direct în apel, aduce în discuţie chiar competenţa materială a instanţei de fond, cu nerespectarea dispoziţiilor legale privind invocarea excepţiei de necompetenţă.

În acest context, instanţa supremă reţine că, prin încheierea din 13.04.2018, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă în dosarul de fond nr. x/2017, instanţa s-a declarat competentă să soluţioneze cauza, sub aspect general, material şi teritorial, potrivit dispoziţiilor art. 95 din C. proc. civ., iar acest aspect nu a fost contestat în apel, dobândind caracter defintiv. Întrucât dosarul nr. x/2017 priveşte soluţionarea unei cereri de completare a sentinţei primei instanţe prin pronunţarea asupra unei cereri accesorii cererii de chemare în judecată, competenţa aparţine instanţei care a pronunţat hotărârea a cărei completare se solicită, aşa cum dispun dispoziţiile art. 123 şi art. 444 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 octombrie 2023.