Creditor's appeal annulled for lack of specific grounds; insolvency closure and debtor's discharge upheld

Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 32/18.01.2022, Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă a admis cererea formulată de administratorul judiciar A.. şi, în baza art. 175 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, a închis procedura generală de insolvenţă faţă de debitoarea S.C. B. S.R.L. şi reintroducerea ei în activitatea economică; de asemenea, a adoptat măsurile subsecvente, prevăzute de lege.

Împotriva acestei sentinţe, S.C. C. S.R.L., în calitate de creditor al S.C. B. S.R.L., a declarat apel.

Ulterior, apelanta a depus la dosarul cauzei o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) lit. m), art. 180 şi art. 181 din Legea nr. 85/2014.

Prin decizia civilă nr. 255/28.06.2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi ca nefondat apelul.

Împotriva acestei decizii, în ceea ce priveşte dispoziţia de respingere a cererii de sesizare a instanţei de contencios constituţional, S.C. C. S.R.L. a declarat recurs.

În motivare, autoarea căii de atac a arătat că soluţia instanţei de apel este netemeinică şi nelegală, fiind dată cu interpretarea greşită a prevederilor legale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Sub rezerva completării motivelor de recurs ulterior comunicării deciziei recurate, recurenta a redat obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi argumentele care au fundamentat cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

Astfel, a afirmat că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 58 alin. (1) lit. m), art. 180 şi art. 181 din Legea nr. 85/2014 şi că soluţia legislativă care reglementează descărcarea debitorului de obligaţia achitării creanţelor ulterior reintrării acestuia în circuitul economic, în lipsa acordului scris al creditorului, contravine prevederilor art. 16 alin. (1), art. 21 şi ale art. 24 din Constituţia României, precum şi ale art. 1, art. 6 par. 1 şi ale art. 47 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, pe care le-a evocat.

În opinia recurentei, dreptul administratorului judiciar de a înscrie parţial creanţa, de a-i schimba natura prin intermediul unei proceduri sumare şi formale de citare şi notificare a actelor, încalcă accesul la justiţie şi dreptul la apărare.

De asemenea, a susţinut că, în mod eronat, s-a apreciat că a remis în favoarea intimatei creanţa sa, atât timp cât nu şi-a exprimat acordul. În acest sens, a evocat jurisprudenţa C.E.D.O. şi decizia nr. 28/09.05.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În drept, a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La 05.10.2022 intimata Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, având în vedere că între recurentă şi instituţia intimată nu a existat un raport juridic care să-i justifice calitatea în proces.

La 10.10.2022 intimata S.C. B. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La termenul de astăzi, Înalta Curte a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, pentru motivele expuse în practicaua acestei decizii şi a invocat din oficiu excepţia nulităţii recursului, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1), aplicabil în temeiul art. 494 C. proc. civ., reţine următoarele:

Articolul 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ. prevede că cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Aşadar, pentru a conduce la casarea hotărârii atacate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi la motivarea lui în termenul prevăzut de lege, ci presupune ca dezvoltarea motivelor să facă posibilă încadrarea lor în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.

În speţă, prin memoriul de recurs autoarea căii de atac a arătat că este nelegală dispoziţia instanţei de apel de respingere a cererii sale de sesizare a Curţii Constituţionale, afirmând că în cauză este incidentă ipoteza de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În argumentarea concluziei sale, autoarea căii de atac a reluat, într-o manieră identică, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

Chestiunile sesizate de autoarea căii de atac pe calea recursului nu fac nicio referire la considerentele curţii de apel care stat la baza soluţiei pronunţate sau la erorile de judecată pe care această instanţă le-ar fi săvârşit ori textele de lege care ar fi fost interpretate sau aplicate greşit.

Aceasta, în condiţiile în care prin decizia atacată curtea de apel a reţinut că prin demersul său titulara cererii readuce în dezbatere aspecte anterioare confirmării planului de reorganizare propus de debitoare, motiv pentru care a apreciat că textele de lege contestate nu au legătură cu obiectul litigiului care priveşte închiderea procedurii generale de insolvenţă a debitoarei S.C. B. S.R.L.

Or, în lipsa unor critici îndreptate împotriva hotărârii date cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, prin care să se indice aspecte de nelegalitate, ori care să se îndrepte împotriva raţionamentului instanţei expus în justificarea concluziei reţinute asupra legăturii normelor legale contestate cu litigiul, verificarea legalităţii deciziei atacate nu este posibilă.

Aceasta întrucât, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile şi pretins încălcate, în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În acest context, analiza memoriului de recurs impune concluzia că recurenta nu a formulat nicio critică de veritabilă nelegalitate, aptă să poată fi încadrată în ipotezele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În consecinţă, reţinând că sancţiunea nulităţii recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare, în sens procedural, a recursului, Înalta Curte, dând eficienţă prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta S.C. C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 255/28.06.2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 octombrie 2022.