Revision of ruling in Law 77/2016 payment-in-lieu dispute rejected for lack of res judicata conflict.

Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2022

Asupra cererii de revizuire de faţă, reţine următoarele:

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov la 19.03.2020, creditorul A. S.A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, în contradictoriu cu debitorii B. şi C., să constate că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, de care debitorii s-au prevalat prin notificarea nr. x/11.03.2020.

Prin sentinţa civilă nr. 9572/11.12.2020, Judecătoria Braşov a admis contestaţia, a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016, în ceea ce priveşte notificarea formulată de debitori, înregistrată sub nr. x/11.03.2020 şi a repus părţile în situaţia anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de aceeaşi lege.

Împotriva acestei sentinţe, B. şi C. au declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 957A/25.06.2021 a Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost respins; apelanţii au fost obligaţi la plata către intimată a sumei de 2.345,15 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, B. şi C. au declarat recurs, solicitând casarea ei şi, în rejudecare, respingerea contestaţiei ca nefondată.

Prin decizia civilă nr. 167/R/19.04.2022, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a respins ca inadmisibil recursul şi a obligat recurenţii să achite intimatei suma de 2.354,01 RON, cu titlu de cheltuieli parţiale de judecată în recurs.

Împotriva acestei decizii, B. şi C. au formulat cerere de revizuire, solicitând anularea ei pentru existenţa unor hotărâri potrivnice; au invocat, astfel, dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivare, după prezentarea situaţiei de fapt şi a unor consideraţii teoretice privind condiţiile impuse de textul de lege sus-indicat pentru admisibilitatea revizuirii, precum şi cu privire la autoritatea de lucru judecat, revizuenţii au arătat că prin hotărârea a cărei anulare o solicită a fost încălcată autoritatea de lucru judecat a celor statuate prin decizia civilă nr. 937/R/12.12.2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia cu privire la admisibilitatea căii de atac a recursului în litigiile judecate în temeiul Legii nr. 77/2016.

La 05.10.2022, intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii revizuirii din perspectiva neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în subsidiar, a solicitat respingerea căii extraordinare de atac ca nefondată.

Analizând cererea de revizuire în limitele motivului invocat, Înalta Curte constată următoarele:

În prealabil, faţă de argumentele dezvoltate de intimată în susţinerea inadmisibilităţii demersului judiciar al revizuenţilor, excepţia invocată nu poate avea funcţia urmărită în acord cu art. 245 C. proc. civ., întrucât aceasta aduce în dezbatere elemente ataşate fondului revizuirii, motiv pentru care ele urmează a fi avute în vedere la analiza expusă în cele ce succed.

Prin cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., autorii căii de atac au afirmat încălcarea de către curtea de apel a autorităţii lucrului judecat a deciziei civile nr. 937/R/12.12.2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia Civilă, în ceea ce priveşte admisibilitatea căii de atac a recursului declarat împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de apel într-un litigiu având ca obiect contestaţie formulată în temeiul Legii nr. 77/2016.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri poate fi solicitată dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Situaţiei de la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în forma în vigoare la data declanşării procesului, aplicabilă în considerarea art. 24 C. proc. civ., i se circumscriu ipotezele încălcării autorităţii de lucru judecat atât în manifestarea ei negativă - când hotărârile pretinse potrivnice privesc aceeaşi pricină, obiect şi părţi -, cât şi în cea pozitivă - când mai multe hotărâri dezleagă o chestiune litigioasă, situaţie în care litigiile trebuie să se fi desfăşurat între aceleaşi părţi.

Fără a nega că litigiile în care au fost pronunţate cele două decizii au fost purtate între aceleaşi părţi, Înalta Curte constată că încălcarea autorităţii de lucru judecat nu se confirmă nici sub aspect negativ, nici sub aspect pozitiv.

Astfel, pe de o parte, litigiul finalizat cu pronunţarea deciziei civile nr. 937/R/12.12.2019 de către Curtea de Apel Braşov, secţia II-a civilă a avut ca obiect contestaţia formulată de intimată, în condiţiile Legii nr. 77/2016, împotriva notificării revizuenţilor de dare în plată, nr. x/06.06.2016.

Pe de altă parte, cel de-al doilea litigiu, în care a fost pronunţată hotărârea a cărei revizuire se solicită, a avut ca obiect contestaţia formulată de aceeaşi parte, în temeiul aceluiaşi act normativ, împotriva notificării de dare în plată transmisă de revizuenţi şi înregistrată la intimată sub nr. x/11.03.2020.

Prin urmare, deşi cele două litigii au avut aceeaşi cauză, nu au avut însă acelaşi obiect, de vreme ce contestaţiile formulate de intimată au vizat notificări de plată diferite, emise de revizuenţi în temeiul legii sus-menţionate.

În ceea ce priveşte chestiunea litigioasă pretins dezlegată diferit în cele două litigii, Înalta Curte reţine că în primul proces admisibilitatea căii de atac a recursului exercitat împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de apel a fost stabilită în raport cu statuările Curţii Constituţionale din decizia nr. 369/2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 582/20.07.2017, referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

În cel de-al doilea litigiu, această problemă a fost analizată şi soluţionată în raport cu prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, prin care legiuitorul a exclus din sfera hotărârilor susceptibile de recurs hotărârile pronunţate în litigiile ce au ca obiect cereri formulate în temeiul Legii nr. 77/2016.

Aşa fiind, nu se poate reţine că problema regimului juridic al căii de atac exercitate împotriva hotărârilor instanţei de apel din cele două procese a primit o dezlegare diferită, de vreme ce la soluţionarea ei au fost avute în vedere norme legale distincte, aplicabile fiecărui litigiu în raport cu data iniţierii lui, potrivit art. 24 C. proc. civ.

În consecinţă, statuările Curţii de Apel Braşov, secţia II-a civilă prin decizia civilă nr. 937/R/12.12.2019 nu pot fi reţinute cu putere de lucru judecat în cel de-al doilea litigiu, sub niciunul dintre cele două perspective examinate.

Prin urmare, constatând că ipoteza pe care revizuenţii şi-au întemeiat demersul judiciar nu este incidentă în cauză, pentru raţiunile înfăţişate în cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 513 alin. (3) şi (6) C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenţii B. şi C. împotriva deciziei civile nr. 167/R/19.04.2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 octombrie 2022.