Transfer application perempted for six-month dormancy, proceedings terminated with final effect

Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2023

Deliberând asupra constatării perimării cererii de strămutare, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la 14 martie 2022, petentele A.. şi S.C. B. S.A. au solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2005 al Tribunalului Constanţa, secţia a II-a civilă.

Prin încheierea din 18 mai 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a fost suspendată judecata cererii de strămutare, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

În urma referatului întocmit la 15 iunie 2023, cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în vederea constatării perimării, conform dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ.

La termenul din 10 octombrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ. raportat la prevederile art. 252 alin. (2) C. proc. civ., a invocat, din oficiu, excepţia perimării cererii de strămutare, ce se impune a fi analizată cu prioritate şi admisă pentru următoarele motive:

Preliminar, Înalta Curte consideră necesară efectuarea unor precizări cu privire la aplicarea în timp a dispoziţiilor Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., publicată în Monitorul Oficial la data de 10.06.2011, prin care au fost abrogate dispoziţiile art. 248 alin. (3) C. proc. civ.

Din acest punct de vedere, potrivit art. 223 din Legea nr. 71/2011, procesele şi cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a C. civ. din 2011 se soluţionează de către instanţele legal învestite, în conformitate cu dispoziţiile legale, materiale şi procedurale în vigoare la data când aceste procese au fost pornite, afară de cazul în care în Legea nr. 71/2011 există dispoziţii care prevăd altfel.

În temeiul art. 220 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, C. civ. a intrat în vigoare la 1.10.2011, iar litigiul ce formează obiectul dosarului a cărui strămutare se solicită a fost demarat în 2005.

În aceste condiţii, în lipsa unei dispoziţii speciale care să prevadă expres că noua reglementare se aplică şi proceselor în curs de judecată, în litigiul de faţă născut anterior datei de 1.10.2011, motivarea soluţiei se bazează pe argumentele din vechea reglementare.

Astfel, în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 248 alin. (3) C. proc. civ. de la 1865 (în forma în vigoare la momentul demarării litigiului ce formează obiectul dosarului a cărui strămutare se solicită), conform cărora orice cerere de chemare în judecată, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de 6 luni în materie comercială.

Potrivit art. 252 C. proc. civ., perimarea se constată la cerere sau din oficiu.

Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit dispoziţiilor art. 101 alin. (3) C. proc. civ., astfel încât acesta se împlineşte în ziua anului sau lunii corespunzătoare zilei de plecare.

În speţă, părţile, deşi legal citate, nu s-au prezentat în instanţă la termenul din 18 mai 2022, stabilit pentru judecarea cererii de strămutare, termen la care, constatându-se că niciuna din părţi nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost dispusă suspendarea pricinii.

Termenul de perimare de 6 luni prevăzut de lege a început să curgă la data pronunţării încheierii de suspendare a judecăţii (18 mai 2022), împlinindu-se la data de 18 noiembrie 2022.

Aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerinţele perimării, respectiv, pricina a rămas în nelucrare de la momentul suspendării (18 mai 2022) şi până la data repunerii pe rol a cauzei (10 octombrie 2023) trecând mai mult de 6 luni, timp în care niciuna dintre părţi nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecăţii şi nici nu a fost făcută dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare în condiţiile art. 249-251 C. proc. civ., încheierea din 18 mai 2022 fiind ultimul act de procedură îndeplinit.

Perimarea este o sancţiune procedurală de aplicaţie generală, care operează atât în etapa judecăţii în primă instanţă, cât şi în etapa judecăţii în căile de atac, având o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găseşte, dar şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei părţilor în termenul prevăzut de lege.

Cum cauza a rămas în nelucrare din vina părţilor pe perioada prevăzută de lege, fără ca în acest termen să intervină o cauză de suspendare sau întrerupere în condiţiile art. 249-251 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., văzând şi prevederile art. 252 C. proc. civ. va constata perimată cererea formulată de petentele B. S.A. şi A.. privind strămutarea judecării procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2005 al Tribunalului Constanţa, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea formulată de petentele B. S.A. şi A.. privind strămutarea judecării procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2005 al Tribunalului Constanţa, secţia a II-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 octombrie 2023.