Territorial competence for compulsory execution when enforcement title targets a corporate branch

Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 14.06.2023 pe rolul Judecătoriei Galaţi, petentul BEJ A. a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite prin toate modalităţile prevăzute de lege asupra debitorilor B. S.A. şi C..

Prin sentinţa civilă nr. 1638 din 21 iunie 2023, Judecătoria Galaţi a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Galaţi a reţinut, în esenţă, că potrivit art. 666 alin. (1) C. proc. civ., în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita să se dispună încuviinţarea executării de către instanţa de executare, iar conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Instanţa a mai arătat că în cazul în care debitorul este o persoană juridică, competenţa teritorială a instanţei de executare se va determina prin raportare la sediul acesteia la momentul sesizării organului de executare de către creditor, iar conform art. 227 alin. (1) C. civ., sediul persoanei juridice este acela stabilit potrivit actului de constituire sau statutului şi dovada sediului persoanei juridice se face, în raporturile cu terţii, cu menţiunile înscrise în registrele de publicitate sau de evidenţă prevăzute de lege pentru persoana juridică respectivă.

Totodată, instanţa a mai arătat că potrivit art. 227 alin. (2) C. civ., în funcţie de obiectul său de activitate, persoana juridică poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele, reprezentanţele sale teritoriale şi punctele de lucru, iar în acest caz, devin aplicabile, sub aspectul determinării competenţei teritoriale a instanţei de executare, raportat la dispoziţiile art. 536 alin. (1) C. proc. civ., prevederile art. 109 C. proc. civ., respectiv cererea de încuviinţare a executării silite va putea fi introdusă şi la judecătoria în circumscripţia căreia se află dezmembrământul fără personalitate juridică, dacă obligaţiile prevăzute de titlul executoriu cu privire la care se solicită încuviinţarea, urmează a fi executate în acel loc sau izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârşite de acesta.

În cauză, a reţinut instanţa, cererea de încuviinţare a executării silite a debitorului persoană juridică a fost înaintată spre soluţionare Judecătoriei Galaţi, însă din actele depuse la dosar nu rezultă niciun motiv pentru care competenţa ar reveni Judecătoriei Galaţi deoarece din înscrisurile depuse la dosar rezultă că sediul debitoarei B. S.A., astfel cum rezultă inclusiv din dispozitivul titlului executoriu, se află în mun. Bucureşti.

Ca urmare, cauza a fost trimisă spre soluţionare Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

La termenul de judecată din 15 septembrie 2023, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei sale teritoriale, pe care a admis-o prin sentinţa civilă nr. 5328 din 15.09.2023, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

În esenţă, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a reţinut că potrivit art. 666 C. proc. civ. raportat la art. 651 alin. (1) teza întâi C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite revine instanţei de executare, care este judecătoria în a cărei circumscripţie se află la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar conform art. 112 alin. (1) teza întâi C. proc. civ., aplicabil corespunzător în baza art. 651 alin. (1) teza finală C. proc. civ., în cazul mai multor debitori, instanţa de executare este instanţa de la domiciliul sau sediul oricăruia dintre aceştia.

Totodată instanţa a arătat că prin Decizia nr. 6 din 15.05.2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a statuat că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., în situaţia în care titlul executoriu priveşte un dezmembrământ fără personalitate juridică, competenţa teritorială a instanţei de executare poate fi stabilită prin raportare la sediul secundar al persoanei juridice debitoare, respectiv la sediul acestui dezmembrământ.

Astfel, instanţa, constatând că titlul executoriu în baza căruia s-a solicitat executarea silită priveşte un dezmembrământ al B. S.A., dat fiind faptul că prin sentinţa civilă nr. 9833/05.10.2021 pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosarul nr. x/2021, s-au stabilit obligaţii de plată în sarcina B. S.A. - prin Sucursala Galaţi (debitor care este, de altfel, vizat de cererea de executare silită), a reţinut că în cauză competenţa teritorială a instanţei de executare poate fi stabilită prin raportare la sediul Sucursalei Galaţi a B. S.A..

Dat fiind faptul că sediul Sucursalei Galaţi a B. S.A. este situat în Galaţi, instanţa a reţinut că Judecătoria Galaţi este instanţă de executare potrivit dispoziţiilor legale anterior citate şi competentă să judece prezenta cerere.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Galaţi, competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele, respectiv Judecătoria Galaţi şi Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Niciuna din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu un litigiu având ca obiect încuviinţare executare silită formulată de petent BEJ A. la cererea creditorilor împotriva B. S.A. - prin Sucursala Galaţi şi C..

Regula în materia competenţei teritoriale în ceea ce priveşte încuviinţarea executării silite este cea reglementată de art. 666 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cu care "În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita să se dispună încuviinţarea executării de către instanţa de executare", şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia " instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Pe de altă parte, dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza finală C. proc. civ., prevăd că în cazul mai multor debitori, instanţa de executare este instanţa de la domiciliul sau sediul oricăruia dintre aceştia.

Înalta Curte reţine că prin Decizia nr. 6 din 15.05.2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a stabilit că "în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., în situaţia în care titlul executoriu priveşte un dezmembrământ fără personalitate juridică, competenţa teritorială a instanţei de executare poate fi stabilită prin raportare la sediul secundar al persoanei juridice debitoare, respectiv la sediul acestui dezmembrământ."

Înalta Curte reţine că titlul executoriu în baza căruia s-a solicitat executarea silită priveşte un dezmembrământ al B. S.A. - prin Sucursala Galaţi, sens în care competenţa teritorială a instanţei de executare poate fi stabilită prin raportare la sediul Sucursalei Galaţi a B. S.A..

Instanţa supremă constată că prin învestirea Judecătoriei Galaţi cu cererea de încuviinţare a executării silite, potrivit art. 116 C. proc. civ., petentul şi-a exercitat dreptul de alegere a instanţei competente teritorial în favoarea Judecătoriei Galaţi, ca instanţă de la sediul sucursalei B. S.A. vizate de titlul executoriu.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 octombrie 2023.