Cassation inadmissible in labor dispute over work-group certification

Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 06.10.2022, reclamantul A. a solicitat obligarea B. S.A. la eliberarea unei adeverinţe privind desfăşurarea muncii în perioada 01.10.1986- 01.11.1989, în grupa a II-a de muncă.

Prin sentinţa civilă nr. 125/2023 din 02.02.2023, Tribunalul Gorj, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a respins acţiunea civilă formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Complexul Energetic Oltenia S.A. pentru Sucursala Electrocentrale Turceni.

Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel A..

Prin decizia civilă nr. 869 din 06 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a fost respins apelul declarat de către A. ca nefondat.

A. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel.

Intimata - pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va examina cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului.

Recursul formulat în cauză vizează nr. 869 din 6 aprilie 2023, prin care Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a respins apelul formulat de A. împotriva sentinţei civile nr. 125/2023 din 02.02.2023 pronunţată de Tribunalul Gorj.

Înalta Curte reţine că decizia civilă nr. 869 din 6 aprilie 2023, pronunată de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, este o hotărâre pronunţată în apel, în cadrul unui litigiu din materia conflictelor de muncă, fiind astfel o hotărâre definitivă.

Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.

Principiul enunţat este consacrat în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, în art. 457.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunţare, în accepţiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., va admite excepţia inadmisibilităţii şi va respinge ca inadmisibil recursul declarat în cauză de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 869 din 6 aprilie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 869 din 6 aprilie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 octombrie 2023.