Currency risk clause nullity claim: jurisdiction conflict resolved in favor of the consumer's domicile court

Şedinţa publică din data de 3 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca, secţia Civilă, la data de 1 noiembrie 2022, sub nr. x/2022, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A., au solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa: să constate nulitatea absolută a clauzei de risc valutar inserată în Contractul de credit nr. x/08.09.2008 şi eliminarea acesteia şi să dispună îngheţarea cursului de schimb valutar CHF-LEU, pentru efectuarea plăţilor în temeiul contractului de credit menţionat, la valoarea de la momentul semnării contractului, respectiv calcularea şi plata ratelor şi a tuturor rambursărilor la valoarea în RON a francului elveţian de la data semnării contractului pe întreaga perioada de valabilitate a acestuia. Totodată, s-a solicitat obligarea pârâtelor la emiterea unui nou grafic de rambursare care să prevadă restituirea creditului în RON, conversia sumei creditului din CHF în RON făcându-se la cursul CHF - LEU de la data semnării contractului şi la restituirea tuturor sumelor plătite în plus rezultate din diferenţa de curs valutar dintre cursul valabil la momentul efectuării flecarei plaţi şi cursul valabil la data semnării contractului, sume la care se adaugă dobânda legală calculată de la data încasării fiecărei sume nedatorate şi până la achitarea debitului de către pârâte.

În drept au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 193/2000 şi celelalte prevederi menţionate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

2. Prin sentinţa civilă nr. 795/2023 din 20 februarie 2023, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâta C. S.A. prin întâmpinare şi, în consecinţă, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În considerentele acestei sentinţe, prima instanţă a reţinut că acţiunea ce face obiectul litigiului este întemeiată pe prevederile Legii nr. 193/2000, astfel încât se circumscrie ipotezei reglementate de art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care, reclamanţii au posibilitatea să opteze doar pentru instanţa de la domiciliul lor. Or, în cauză, reclamanţii au domiciliul în Bucureşti.

3. Prin sentinţa civilă nr. 5193/2023 din 19 mai 2023, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei, în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, s-a suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea acestuia şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În pronunţarea acestei sentinţe, instanţa a reţinut că, în cauză, este vorba despre o competenţă teritorială alternativă, iar potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamanţii au posibilitatea de a alege între instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, conform art. 107 C. proc. civ. şi instanţa domiciliului consumatorului, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar alegerea reclamanţilor a fost în sensul introducerii acţiunii pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, această alegere neputând fi cenzurată, chiar dacă ar exista şi alte instanţe deopotrivă competente pentru soluţionarea litigiului.

4. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 5 iulie 2023.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia Civilă, pentru următoarele considerente:

Acţiunea are ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzei de risc valutar inserată în Contractul de credit nr. x/08.09.2008 şi eliminarea acesteia, îngheţarea cursului de schimb valutar CHF-LEU la valoarea de la momentul semnării contractului, obligarea pârâtei la emiterea unui nou grafic de rambursare care să prevadă restituirea creditului în RON, cererea fiind întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 193/2000.

Regula generală de drept comun, în materia competenţei teritoriale este instituită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Totodată, art. 113 C. proc. civ. prevede că, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente: 8. instanţa domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.

În cauză, reclamanţii au domiciliul în Bucureşti, sector 1 care se află în raza Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, iar pârâta îşi are sediul în Cluj-Napoca, respectiv în raza Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru toate cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanţele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamanţilor, opţiune susţinută de art. 116 C. proc. civ.

În consecinţă, având în vedere că, în temeiul prevederilor art. 116 C. proc. civ., reclamanţii au avut posibilitatea de alegere între instanţa de drept comun, prevăzută de art. 107 alin. (1) C. proc. civ. şi instanţa competentă alternativ, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în raport cu obiectul cererii, care vizează constatarea nulităţii absolute a unor clauze contractuale, Înalta Curte constată că acţiunea a fost introdusă la Judecătoria Cluj-Napoca cu respectarea normelor de competenţă teritorială alternativă.

Este de reţinut că, în toate cazurile de competenţă alternativă, alegerea instanţei aparţine reclamantului, iar odată învestită una dintre instanţele competente teritorial, opţiunea acestuia nu poate fi contestată, întrucât prin introducerea acţiunii s-a fixat în mod definitiv competenţa teritorială a instanţei respective.

În plus, se constată că la termenul din 20 februarie 2023, Judecătoria Cluj-Napoca a pus în discuţia părţilor excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare, reclamanţii solicitând respingerea acesteia, raportat la prevederile 113 C. proc. civ., care instituie reglementări cu privire la competenţa alternativă a instanţelor de judecată, cofirmând că a fost alegerea lor să introducă acţiunea pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 octombrie 2023.