Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1845/2023 AI generated

Conflict of jurisdiction over provisional suspension of execution: Unity of the execution court determined at authorization versus territorial exception for real estate enforcement

Case Number Decizia nr. 1845/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning competence to the Buftea District Court, rejecting the Brasov District Court’s claim based on its earlier ruling in a separate execution file. The dispute concerned a request for the provisional suspension of enforced execution initiated against a single co-debtor in execution file x/2023, following a prior refusal of execution against the other co-debitor in a distinct file x/3984/2022, which had been handled by the Brasov court due to the location of the immovable property. The Court held that the principle of the unity of the execution court determines the competent jurisdiction at the time of authorizing execution under Article 651(2) of the Code of Civil Procedure, making the Buftea court the sole competent authority for all incidents in its specific file, including suspension requests under Article 719(7), regardless of the Brasov court’s territorial competence in the separate file pursuant to Article 714(2) for real estate enforcement.

Legislator headnote

AI generated

art. 714 alin. (2) C. proc. civ, art. 517 alin. (4) C. proc. civ, art. 651 alin. (2) C. proc. civ, art. 719 alin. (7) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Conflict of jurisdiction over provisional suspension of execution: Unity of the execution court determined at authorization versus territorial exception for real estate enforcement: The dispute concerned a request for the provisional suspension of enforced execution initiated against a single co-debtor in execution file x/2023, following a prior refusal of execution against the other co-debitor in a distinct file x/3984/2022, which had been handled by the Brasov court due to the location of the immovable property. The Court held that the principle of the unity of the execution court determines the competent jurisdiction at the time of authorizing execution under Article 651(2) of the Code of Civil Procedure, making the Buftea court the sole competent authority for all incidents in its specific file, including suspension requests under Article 719(7), regardless of the Brasov court’s territorial competence in the separate file pursuant to Article 714(2) for real estate enforcement.

Keywords

AI generated
conflict of jurisdiction civil dispute provisional suspension enforcement location of property concurrence of suspension grounds

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Procedural basis for the Supreme Court to establish the competence of the Buftea District Court to adjudicate the dispute.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 27 septembrie 2023

Premergător statuării asupra conflictului de competenţă, reţine că, anterior iniţierii dosarului de executare silită nr. x/2023 de pe rolul A., Judecătoria Buftea a încuviinţat, prin încheierea civilă nr. 14354/05.12.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, executarea silită împotriva debitorilor B. şi C., în temeiul aceluiaşi titlu executoriu - contractul de credit nr. x/26.03.2008, modificat şi completat prin actul adiţional nr. x/20.09.2010, încheiat între împrumutătorul D. S.A. şi cei doi debitori, în calitate de împrumutaţi.

Cererea anterioară de executare silită a fost formulată în dosarul de executare nr. 3984/2022 de B.E.J. E. cu sediul în Braşov.

Prin încheierea din 08.12.2022, executorul judecătoresc E., constatând că nu este competent teritorial, a refuzat deschiderea procedurii de executare silită faţă de B. şi a continuat executarea silită numai faţă de C..

Codebitorul C. a formulat contestaţie la executare împotriva executării derulate în dosarul de executare silită nr. x/2022 al B.E.J. E., formându-se dosarul nr. x/2023 pe rolul Judecătoriei Braşov, care s-a declarat competentă teritorial pentru soluţionarea contestaţiei.

În raport cu refuzul de executare al debitoarei B., creditoarea F. S.A. a solicitat o nouă încuviinţare a executării silite faţă de această debitoare, de această dată prin B.E.J. A. cu sediul în Bucureşti, formându-se dosarul de executare silită nr. x/2023; încuviinţarea executării silite a fost admisă de Judecătoria Buftea în dosarul nr. x/2023.

În legătură cu această ultimă executare silită - derulată în dosarul de executare silită nr. x/2023 al B.E.J. A. -, contestatoarea B. a formulat, în contradictoriu cu intimata F. S.A., prin cererea înregistrată la 03.03.2023 pe rolul Judecătoriei Buftea sub nr. x/2023, contestaţie la executare.

Conflictul de competenţă de faţă s-a ivit în legătură cu soluţionarea cererii de suspendare provizorie a executării silite derulate în dosarul nr. x/2023 al B.E.J. A., până la soluţionarea cererii privind suspendarea executării silite, formulată de debitoare la 29.06.2023.

Prin sentinţa civilă nr. 6748/07.07.2023, Judecătoria Buftea, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Braşov.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că, declarându-se competentă teritorial pentru a soluţiona contestaţia codebitorului C. în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Braşov a devenit instanţă de executare, unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, cu privire la ambii codebitori - B. şi C., indiferent dacă executarea silită a fost încuviinţată în considerarea unor dosare de executare silită distincte.

Ca urmare a declinării, cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov sub nr. x/2023, care, prin încheierea din 01.08.2023, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale; a declinat soluţionarea cererii în favoarea Judecătoriei Buftea, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea incidentului procedural.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că în dosarul de executare nr. 188/2023 al B.E.J. A. debitoare este numai B., al cărei domiciliu se află în oraşul Chitila, deci în circumscripţia Judecătoriei Buftea, care a încuviinţat executarea silită a acesteia.

A subliniat că principiul unicităţii instanţei de executare se raportează la dosarul de executare şi nu la titlul executoriu şi, în consecinţă, a înlăturat că lipsită de relevanţă împrejurarea că, în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Braşov s-a declarat competentă să soluţioneze contestaţia la executare, în dosarul de executare nr. 3984/2022 al B.E.J. E., subliniind că această soluţie a fost pronunţată în considerarea art. 714 alin. (2) C. proc. civ., dată fiind urmărirea silită imobiliară a unui imobilul situat în Braşov.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea, pentru următoarele considerente:

Litigiul în care s-a ivit conflictul de competenţă are ca obiect cererea de suspendare provizorie a executării silite în dosarul nr. x/2023 al B.E.J. A., formulată de contestatoarea B. în contradictoriu cu F. S.A.

În virtutea principiului unicităţii instanţei de executare, acesteia îi revine şi competenţa de soluţionare a cererii de suspendare provizorie a executării silite, astfel cum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a statuat în Decizia nr. 27/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 135/10.02.2022.

Considerentele deciziei evocă şi soluţia anterioară a instanţei de recurs în interesul legii - Decizia nr. 20/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083/11.11.2021 (în continuare "Decizia nr. 20/2021") -, care a dezlegat problema dacă, după ce a fost încuviinţată executarea silită de către instanţa de executare, competenţa acesteia mai poate fi reevaluată în funcţie de domiciliul/sediul debitorului care a formulat contestaţia la executare.

Aceste dezlegări, obligatorii în temeiul art. 517 alin. (4) C. proc. civ., impun concluzia că instanţa de executare se determină la momentul încuviinţării executării silite potrivit art. 651 alin. (2) C. proc. civ., rămâne aceeaşi pe întreaga procedură de executare silită şi este unica instanţă competentă material şi teritorial pentru a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.

Transpunând aceste considerente în soluţionarea prezentului conflict de competenţă, se constată că Judecătoria Buftea a devenit instanţă de executare ca urmare a admiterii, în cauza nr. 1807/94/2023, a cererii de încuviinţare a executării silite în dosarul nr. x/2023 al B.E.J. A. şi, prin urmare, această judecătorie are competenţa de a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul acestei executări silite, inclusiv cererea de suspendare provizorie de faţă.

În dosarul nr. x/2023 al B.E.J. A. nu există o pluritate de debitori, executarea silită derulându-se numai împotriva debitoarei B..

Prin urmare, împrejurarea că Judecătoria Braşov s-a declarat competentă teritorial pentru a soluţiona contestaţia la executare formulată de un codebitor în raport cu titlul executoriu, dar privind executarea silită derulată într-un alt dosar de executare - nr. 3984/2022 al B.E.J. E. - este lipsită de relevanţă în determinarea competenţei în prezentul proces.

Dar distinct de acest fapt, situaţia decelată de instanţele aflate în conflict reflectă excepţia reglementată de art. 714 alin. (2) C. proc. civ. care, în cazul urmăririi silite imobiliare, recunoaşte dreptul contestatorului de a sesiza cu contestaţie la executare şi judecătoria în a cărei circumscripţie se află situat imobilul, care, însă, nu devine instanţă de executare, ci doar judecătorie echivalentă acesteia, în raport cu locul situării imobilului, astfel cum s-a reţinut în Decizia nr. 20/2021, considerentul nr. 72.

Aşadar, conchizând că Judecătoria Buftea este instanţă de executare, în temeiul art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., interpretate prin Decizia nr. 20/2021, instanţa supremă conchide că acestei instanţe îi revine şi competenţa de a soluţiona cererea de suspendare provizorie a executării, potrivit art. 719 alin. (7) C. proc. civ.

În condiţiile evocate, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili în favoarea Judecătoriei Buftea competenţa de soluţionare a litigiului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 septembrie 2023.