Negative conflict of territorial competence in multi-defendant litigation: validity of plaintiff’s choice of forum under alternative jurisdiction rules

Şedinţa publică din data de 21 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 23 decembrie 2022 pe rolul Judecătoriei Bistriţa, secţia civilă, sub nr. x/2022, reclamantul Spitalul Clinic de Urgenţă Cluj-Napoca a solicitat să se dispună, în contradictoriu cu pârâţii Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România şi A., obligarea celui dintâi la plata integrală şi imediată a creanţei certe, lichide şi exigibile în cuantum de 3.908,19 RON, la care adaugă dobânda legală penalizatoare calculată de la data primei zile de externare a pacientului, 21 octombrie 2020, şi până la data plăţii efective, sumă care reprezintă cheltuieli de spitalizare efectuate cu persoana vătămată (pacientul) care a beneficiat de consultaţie medicală în cadrul instituţiei.

În drept, a invocat prevederile art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, art. 1349 alin. (1) - (2) din C. civ. şi art. 113 alin. (1) pct. 9, art. 223 alin. (3), art. 411 alin. (1) pct. 2, art. 27, art. 1025 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 783/2023 din 17 februarie 2023, pronunţată de Judecătoria Bistriţa, secţia civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bistriţa, invocată de pârâtul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii cu valoare redusă, formulată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, cu sediul în Bucureşti, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 5165 din 28 aprilie 2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei ce are ca obiect cerere de valoare redusă privind pe reclamantul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâţii Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România şi A., în favoarea Judecătoriei Bistriţa, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2022, la data de 19 mai 2023.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Bistriţa, secţia civilă competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele, respectiv Judecătoria Bistriţa şi Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Niciuna din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

În ceea ce priveşte competenţa teritorială, respectiv delimitarea competenţei între instanţe de acelaşi grad, C. proc. civ. cuprinde norme cu caracter dispozitiv şi norme cu caracter imperativ.

În principiu, normele de competenţă teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepţia situaţiilor în care au fost instituite norme de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică.

Potrivit dispoziţiilor art. 1028 alin. (1) din C. proc. civ., "competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei", iar potrivit alin. (2), "competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun".

Astfel, în cazul cererilor cu valoare redusă, competenţa materială aparţine judecătoriei, iar competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun.

Regula generală de drept comun, în materia competenţei teritoriale, este instituită de art. 107 din C. proc. civ., conform căruia:

"cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Prin dispoziţiile art. 112 alin. (1) din C. proc. civ. a fost reglementată o competenţă teritorială alternativă, ce consacră dreptul reclamantului de a alege între două sau mai multe instanţe deopotrivă competente, textul precizând că, atunci când cererea de chemare în judecată vizează mai mulţi pârâţi, aceasta poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia.

În speţă, reclamantul Spitalul Clinic de Urgenţă Cluj-Napoca a ales să introducă cererea la Judecătoria Bistriţa, instanţa competentă de la domiciliul pârâtului A..

Prin alegerea făcută de reclamant, Judecătoria Bistriţa, secţia civilă a devenit competentă să judece litigiul cu care a fost învestită, moment de la care orice altă instanţă, competentă alternativ, a pierdut această prerogativă.

Înalta Curte constată, aşadar, că prin înregistrarea acţiunii pe rolul Judecătoriei Bistriţa, coroborată cu împrejurarea că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 117-121 din C. proc. civ., nefiind atrasă competenţa exclusivă a unei alte instanţe, a devenit competentă să soluţioneze cauza instanţa astfel învestită.

Pe cale de consecinţă, Judecătoria Bistriţa nu putea să dispună declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei competente alternativ, respectiv Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în circumscripţia căreia se află sediul celuilalt pârât - Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România.

Faţă de cele arătate, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa, secţia civilă, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 septembrie 2023.