Ministry’s appeal inadmissible; storage-cost award and inflation adjustment upheld.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal (recurs) brought by the Ministry of Entrepreneurship and Tourism against the Court of Appeal’s decision no. 1607A/03.11.2022, thereby upholding that appellate ruling and the underlying trial court decisions that had awarded the claimant company storage costs and inflation adjustments (totaling roughly RON 754,325.46 in principal plus RON 62,747.67) against the Ministry of Economy, with the Ministry of Finance held liable only for RON 2,000 in costs. The dispute arose from claims for warehousing expenses for 420 packages of computer equipment, where the Ministry sought correction of an alleged calculation error in the original judgment. The High Court held the appeal inadmissible because, under Article 446 of the Civil Procedure Code, rulings on motions to correct or complete judgments are subject to the same appeal routes as the underlying judgment; since the main claim was valued below RON 1,000,000 and the original appeal decision (no. 346A/16.02.2017) was final before the Constitutional Court’s declaration of unconstitutionality of the relevant threshold provision, the challenged decision was definitive and not appealable, in accordance with the principle of legality of appeal routes (Article 457 C. pr. civ.).
Legislator headnote
AI generatedart. 175 alin. (1) C. proc. civ, art. 443 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 442 C. proc. civ, art. 444 C. proc. civ; Ministry’s appeal inadmissible; storage-cost award and inflation adjustment upheld: Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 1607A/03.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă într-un apel promovat împotriva unei încheieri de îndreptare eroare materială, dată în baza art. 442 C. proc. civ., cât şi a unei sentinţe date într-o cerere de completare hotărâre, în baza art. 444 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 iunie 2023
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal la 28.11.2013, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pârâtul Ministerul Economiei, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumelor de 431.043,12 RON, cu titlu de preţ de depozitare a unor utilaje realizate din surse proprii de către reclamantă şi de 4.387,65 RON, reprezentând actualizarea debitului cu rata inflaţiei, cu cheltuieli de judecată.
La 17.09.2014, pârâtul Ministerul Economiei a formulat o cerere de chemare în garanţie a Ministerului Finanţelor Publice.
Prin sentinţa civilă nr. 362/19.01.2015, pronunţată în dosarul nr. x/2013, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a VI-a Civilă din cadrul aceluiaşi tribunal.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 24.07.2014, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pârâtul Ministerul Economiei, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumelor de 484.923,51 RON, reprezentând cheltuieli de depozitare a 420 de colete ce conţin tehnică de calcul necesară combinatului B. şi de 58.167,67 RON, reprezentând rata inflaţiei calculată până la sfârşitul lunii decembrie 2013, cu cheltuieli de judecată.
La 08.10.2014 pârâtul a formulat o cerere de chemare în garanţie a Ministerului Finanţelor Publice.
Prin încheierea din 18.12.2014, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia conexităţii şi a conexat dosarul nr. x/2014 la dosarul nr. x/2013; întrucât acest dosar din urmă fusese declinat în favoarea secţiei a VI-a Civile, dosarul nr. x/2014 a fost înregistrat pe rolul secţiei a II-a de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2014*.
Prin încheierea din 27.02.2015, pronunţată în dosarul nr. x/2014, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a înaintat dosarul nr. x/2014 către secţia a VI-a Civilă din cadrul aceluiaşi tribunal, în vederea conexării.
Cele două cauze conexate s-au unit sub nr. x/2015.
La 23.04.2015 reclamanta a solicitat majorarea cuantumului pretenţiilor cu suma de 269.401,93 RON, reprezentând debit principal şi de 4.580 RON, reprezentând rata inflaţiei şi a arătat că suma totală pretinsă este de 754.325,46 RON, cu titlu de pretenţii şi de 62.747,67 RON, reprezentând rata inflaţiei.
Prin sentinţa civilă nr. 7274/21.12.2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis acţiunea şi cererea conexă din dosarul nr. x/2014, astfel cum a fost precizată, a obligat pârâtul Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri la plata către reclamantă a sumelor de 754.325,46 RON, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de depozitare a unui număr de 420 de colete cu tehnică de calcul pentru combinatul B. şi de 62.747,67 RON, reprezentând rata inflaţiei; a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanţelor Publice, a admis cererea de chemare în garanţie şi a obligat chematul în garanţie Ministerul Finanţelor Publice la plata sumelor de 754.325,46 RON şi de 62.747,67 RON către pârât, în favoarea reclamantei; a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 17.642,58 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, Ministerul Finanţelor Publice a declarat apel, iar Ministerul Economiei a promovat apel incident.
Prin decizia civilă nr. 346A/16.02.2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis apelul Ministerului Finanţelor Publice, a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanţelor Publice şi a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu această parte, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate; a respins ca tardiv declarat apelul incident.
La 17.11.2020 Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a formulat o cerere de îndreptare eroare materială/lămurire a sentinţei civile nr. 7274/2015 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, subliniind că debitul datorat este de 484.923,51 RON şi nu de 754.325,46 Iei.
Prin încheierea din 01.02.2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca nefondată cererea de îndreptare eroare materială.
La 28.06.2021 A. S.A. a formulat o cerere de completare a încheierii din 01.02.2021, în ceea ce priveşte acordarea cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 2233/27.09.2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis cererea şi a completat încheierea din 01.02.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2015, în sensul că a obligat Ministerul Finanţelor Publice la plata către A. S.A. a sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva încheierii din 01.02.2021, a declarat apel Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.
Împotriva sentinţei civile nr. 2233/27.09.2021, a declarat apel Ministerul Finanţelor Publice.
Prin decizia civilă nr. 1607A/03.11.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca nefondat apelul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi ca lipsit de interes apelul Ministerului Finanţelor Publice.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.
În motivare, a evocat dispoziţiile art. 175 alin. (1) C. proc. civ. şi a arătat că vătămarea este produsă de eroarea de calcul strecurată în dispozitivul sentinţei civile nr. 7274/21.12.2015 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a Cviilă.
Potrivit recurentului, îndreptarea erorii de calcul se impune cu necesitate, deoarece, în caz contrar, patrimoniul intimatei se îmbogăţeşte fără just temei cu suma de 269.401,95 RON, în detrimentul bugetului de stat.
A mai susţinut că, ţinând cont de eroarea cu privire la debitul principal, rezultă faptul că şi suma aferentă ratei inflaţiei este greşit calculată, astfel că este necesară îndreptarea erorii materiale şi sub acest aspect.
În acest context, a afirmat că sunt incidente dispoziţiile art. 443 C. proc. civ., fiind necesară lămurirea dispozitivului, în sensul menţionării cărei perioade îi este aferentă suma la care a fost obligat.
În drept, a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
La 14.02.2023 intimata A. S.A. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
La termenul din 22 iunie 2023, Înalta Curte analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., reţine că decizia ce formează obiectul recursului nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, având în vedere următoarele argumente:
Analiza excepţia inadmisibilităţii căii de atac este prioritară întrucât, pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, instanţa este obligată a examina căile de atac cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.
Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 1607A/03.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă într-un apel promovat împotriva unei încheieri de îndreptare eroare materială, dată în baza art. 442 C. proc. civ., cât şi a unei sentinţe date într-o cerere de completare hotărâre, în baza art. 444 C. proc. civ.
Procedura îndreptării, lămuririi şi completării hotărârilor judecătoreşti este reglementată de C. proc. civ. la art. 442-447.
Potrivit art. 446 C. proc. civ., încheierile pronunţate în temeiul art. 442, art. 443, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 444 C. proc. civ. sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea hotărârii.
Aşa fiind, hotărârea pronunţată în cererea de îndreptare eroare materială urmează, sub aspectul căilor de atac, acelaşi regim juridic ca şi cel al hotărârii a cărei îndreptare s-a solicitat.
În cauză, decizia atacată nu este supusă recursului, având în vedere faptul că în cadrul dosarului nr. x/2015, având ca obiect o cerere evaluabilă în bani, în cuantum de 754.325,46 RON, demararea procesului s-a făcut la 28.11.2013, iar hotărârea dată în primă instanţă este supusă apelului, părţile neavând deschisă calea de atac a recursului, în raport cu art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2103, în forma în vigoare la data soluţionării căii de atac a apelului - 16.02.2017 -, potrivit căruia "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate (..,) şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv (...)".
Astfel, decizia civilă nr. 346A/16.02.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, dată în apel asupra fondului litigiului, era definitivă încă de la pronunţarea ei, în conformitate cu art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. întrucât a fost pronunţată la 16.02.2017, anterior datei publicării în Monitorul Oficial a deciziei nr. 369/30.05.2017 a Curţii Constituţionale, respectiv 20.07.2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., este neconstituţională.
Aşadar, întrucât obiectul recursului îl constituie o decizie pronunţată într-un apel exercitat împotriva unei hotărâri date într-o cerere de îndreptare eroare materială vizând sentinţa primei instanţe, în cadrul procedurii necontencioase, decizia civilă nr. 1607A/03.11.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă este definitivă de la pronunţare, în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.
Conform principiului legalităţii căilor de atac consacrat art. 457 din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Raportat la considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (M.A.T.) împotriva deciziei civile nr. 1607A din 03 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ŞI TURISMULUI (M.A.T.) împotriva deciziei civile nr. 1607A din 03 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimaţii MINISTERUL FINANŢELOR şi A. S.A.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 iunie 2023.