Alternative territorial jurisdiction in last-resort gas supply framework contracts under Art. 113(1)(3) CCP

Şedinţa publică din data de 22 iunie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2022, pe data de 21.06.2021 pe rolul Judecătoriei Râmnicu Sărat, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta B. a formulat cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea pârâtei la recalcularea facturilor emise în perioada 19.11.2021-31.01.2022, la preţul de 0,364 RON/kw, exclusiv TVA, conform ofertei primite şi acceptate de la ultimul furnizor şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta B. S.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Râmnicu Sărat, motivat de faptul că între părţi nu a fost încheiat un contract de furnizare gaze naturale, iar potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa unde îşi are sediul pârâtul.

Prin sentinţa civilă nr. 81 din data de 16.02.2023, Judecătoria Râmnicu Sărat a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtă, prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, reţinând în motivare incidenţa art. 107 alin. (1) C. proc. civ. şi considerând că părţile nu au încheiat un contract.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti la data de 21.03.2022.

Prin sentinţa civilă nr. 5772/2023 din 18.04.2023 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, secţia Civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu. A fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat. S-a constatat intervenit conflictului negativ de competenţă, a fost suspendată din oficiu judecata cauzei şi înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

În motivarea acestei soluţii s-a reţinut că determinarea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei se face în raport cu 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., care prevede că, în afară de instanţa prevăzută la art. 107 alin. (1), mai este competentă instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract.

Referitor la existenţa contractului, instanţa a reţinut că potrivit art. 25 alin. (1) din Ordinul ANRE nr. 173 din 30 septembrie 2020 pentru aprobarea Regulamentului privind furnizarea de ultimă instanţă a gazelor naturale, furnizarea gazelor naturale în regim de UI este asigurată de către FUI clienţilor preluaţi în baza şi cu respectarea contractului-cadru de furnizare a gazelor naturale în regim de UI, prevăzut în anexa nr. 2, prin urmare furnizarea gazelor naturale în regim de ultima instanţă (UI) se face potrivit unui contract-cadru, iar obligaţia pe care pârâta o avea de executat, potrivit acestui contract-cadru se făcea la locul de consum al reclamantei din Râmnicu Sărat, fapt pentru care Judecătoria Râmnicu Sărat este competentă alternativ să judece cauza.

Totodată, dispoziţiile art. 109 C. proc. civ. instituie o competenţă alternativă, în cazul persoanei juridice care are dezmembrăminte, în sensul în care, cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face şi la instanţa locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârşite de acesta. Potrivit art. 43 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, punctele de lucru sau alte asemenea sedii sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor şi se menţionează numai în cadrul înmatriculării societăţii în registrul comerţului de la sediul principal.

Pârâta are un punct de lucru în Râmnicu Sărat, pe strada x, nr. 13 A, motiv pentru care Judecătoria Râmnicu Sărat este deopotrivă competentă să soluţioneze cauza, prin raportare şi la dispoziţiile art. 109 C. proc. civ., având în vedere că obligaţia de a furniza gaze în regim UI a fost executată în Râmnicu Sărat.

În consecinţă, în raport de normele de competenţă teritorială alternativă menţionate anterior, instanţa a reţinut că atât Judecătoria Râmnicu Sărat, potrivit art. 109 C. proc. civ. sau 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. cât şi Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ.,ar fi deopotrivă competente să soluţioneze prezenta cauza.

Or, potrivit art. 116 C. proc. civ., în cazurile de competenţă teritorială alternativă, alegerea instanţei competente aparţine reclamantului, care are posibilitatea de a alege între mai multe instanţe deopotrivă competente, în speţă, optând pentru învestirea Judecătoriei Râmnicu Sărat, astfel încât aceasta este instanţa competentă să soluţioneze cauza.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Obiectul cererii de chemare în judecată vizează pretenţii ce decurg din modul de derulare a relaţiilor comerciale dintre părţi, în speţă furnizarea de gaze şi energie electrică, reclamanta considerând că pârâta, în calitate de furnizor de ultimă instanţă, a aplicat un preţ diferit de cel agreat.

Relaţiile comerciale s-au desfăşurat în baza Ordinului ANRE nr. 173 din 30 septembrie 2020 pentru aprobarea Regulamentului privind furnizarea de ultimă instanţă a gazelor naturale, furnizarea gazelor naturale în regim de UI fiind asigurată de către FUI clienţilor preluaţi în baza şi cu respectarea contractului-cadru de furnizare a gazelor naturale în regim de UI, prevăzut în anexa nr. 2.

Aşadar, raporturile juridice dintre părţi au la bază un contract cadru având în vedere că activitatea de furnizare a gazelor naturale şi de electricitate este reglementată prin acte normative.

Potrivit art. 107 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 113 C. proc. civ. alin. (1) pct. 3. prevede că, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract.

Dispoziţiile art. 113 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că instanţa locului stabilit în contract pentru executarea obligaţiei este competentă să soluţioneze cauza, fără a face distincţie, dacă este un contract numit încheiat între părţi sau un contract-cadru prevăzut de un act normativ.

În consecinţă, întrucât Ordinul ANRE 173/30.09.2020 stipulează în sensul în care furnizarea gazelor naturale în regim de ultima instanţă (UI) se face potrivit unui contract-cadru, iar obligaţia pe care pârâta o avea de executat, potrivit acestui contract-cadru se făcea la locul de consum al reclamantei din Râmnicu Sărat, rezultă că, potrivit art. 113 alin. (3) pct. 3 C. proc. civ., Judecătoria Râmnicu Sărat este competentă alternativ să judece prezenta cauză.

Conform art. 116 C. proc. civ. reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Având în vedere că în cauză competenţa teritorială este alternativă, iar reclamantul şi-a exercitat dreptul de opţiune între mai multe instanţe deopotrivă competente, fiind învestită Judecătoria Râmnicu Sărat, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 iunie 2023.