Nullity of Cassation Appeal for Mischaracterizing Factual Errors and Evidence Interpretation as Grounds of Illegality
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the nullity exception and annulled the appeal, thereby leaving the appellate court's decision in force which had rejected the plaintiff's action and upheld the lower court's dismissal based on lack of passive procedural standing and meritlessness. The dispute concerned a civil tort claim by a liquidated limited liability company against the State and tax authorities, alleging material damages resulting from allegedly illegal fiscal inspections and the subsequent inability to settle fiscal liabilities. The court ruled that the appeal was null because the appellant failed to articulate valid grounds of illegality as strictly required by law; specifically, the arguments presented concerned the erroneous evaluation of facts and evidence (temeinicie) rather than procedural violations or misapplication of material law, rendering the review inadmissible under the specific constraints of the cassation appeal procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 1357 C. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 425 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ; Nullity of Cassation Appeal for Mischaracterizing Factual Errors and Evidence Interpretation as Grounds of Illegality: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 04 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta S.C. A. S.R.L., prin reprezentantul legal B., în calitate de lichidator judiciar, a chemat în judecată pârâţii Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice - ANAF, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Gorj, solicitând, în temeiul art. 1357 C. civ., obligarea la plata sumei de 6.000.000 EURO, reprezentând daune materiale suferite în patrimonial societăţii, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor legale în conformitate cu dispoziţiile aplicabile.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 iunie 2023
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 04 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta S.C. A. S.R.L., prin reprezentantul legal B., în calitate de lichidator judiciar, a chemat în judecată pârâţii Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice - ANAF, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Gorj, solicitând, în temeiul art. 1357 C. civ., obligarea la plata sumei de 6.000.000 EURO, reprezentând daune materiale suferite în patrimonial societăţii, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor legale în conformitate cu dispoziţiile aplicabile.
Prin sentinţa civilă nr. 123 din 22.11.2021 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de ANAF şi a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. faţă de această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă, ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva pârâţilor Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj, cât şi cererea de intervenţie formulată de C. S.R.L..
Împotriva sentinţei nr. 123/22.11.2021 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2019 a declarat apel reclamanta S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar B., solicitând anularea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
Prin decizia nr. 501/2022 din 20 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, a fost respins apelul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B., împotriva sentinţei civile nr. 123 din 22 noiembrie 2021, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi Statul Român - reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice-ANAF, Direcţia Generală Regională A Finanţelor Publice Craiova şi Administraţia Judeţeană A Finanţelor Gorj, ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta A. S.R.L.- prin lichidator judiciar B..
Recurenta arată că instanţele de fond au încălcat principiile disponibilităţii şi contradictorialităţii reglementate prin dispoziţiile art. 9 şi art. 14 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
În acest sens recurenta susţine că instanţa de apel a menţionat în mod generic faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, fără a arăta motivele de fapt sau de drept pe care îşi întemeiază convingerile.
Cu referire la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se arată că au fost încălcate normele de drept material, respectiv art. 1349 şi următoarele din C. civ. referitoare la condiţiile răspunderii civile delictuale având în vedere că prejudiciul nu este cert în condiţiile în care organul fiscal a emis decizii nelegale.
Prin aplicarea corectă a prevederilor legale incidente, susţine recurenta, impozitul nu ar fi rebuit să fie reţinut de către firmă, aceasta prejudiciind-o cu suma de 274.879 RON şi cu pierderea eşalonării obligaţiilor fiscale.
În continuare recurenta prezintă demersurile prin care a contestat măsurile luate de organele fiscale şi despre care susţine că au prejudiciat-o.
Recurenta susţine că au fost încălcate dispoziţiile art. 425 alin. (1) C. proc. civ. deoarece hotărârea atacată nu cuprinde argumentele pro şi contra care au format convingerea instanţei cu privire la soluţia pronunţată, apreciindu-se doar că susţinerile sunt nefondate pe motiv că nu ar fi îndeplinite condiţiile de admisibilitate, motiv de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
În continuare recurenta arată că a dovedit suma solicitată cu titlu de prejudiciu creat ca urmare a controalelor fiscale prin care au fost stabilte obligaţii suplimentare de plată, care ulterior au fost anulate parţial de instanţă.
La termenul din 22 iunie 2023, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte a luat în examinare cu prioritate, excepţia nulităţii recursului, reţinând următoarele:
Conform art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Recursul se motivează, conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs; motivele de nelegalitate sunt prevăzute limitativ în art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., iar art. 489 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3) care se referă la motivele de ordine publică, precum şi în situaţia alin. (2), în care criticile dezvoltate nu sunt susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, raportat la motivul de nelegalitate invocat.
Recurenta a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.
Din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. recurenta a susţinut că hotărârea atacată nu cuprinde motivele de fapt sau de drept pe care se întemeiază soluţia.
Potrivit acestui motiv de recurs casarea unei hotărâri se poate cere atunci când instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
Înalta Curte constată că deşi s-a invocat acest motiv de nelegalitate, susţinerile recurentei nu relevă încălcarea regulilor de procedură ci nemotivarea hotărârii aspect care face obiectul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Recurenta a invocat motivul de casare art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ..cu referire la încălcarea de către instanţă a art. 425 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. ce vizează obligativitatea motivării hotărârii judecătoreşti.
Referitor la acest motiv de recurs Înalta Curte constată că argumentele prezentate în memoriul depus la dosar nu vizează în fapt nemotivarea hotărârii judecătoreşti ci nemulţumirea recurentei pe aspectul modului de stabilire a situaţiei de fapt, aspect care nu echivalează cu lipsa motivării.
Se reţine din această perspectivă că, deşi invocă o pretinsă încadrare a prevederilor art. 14 alin. (5) şi (6) C. proc. civ. recurenta face doar o analiză a situaţiei de fapt şi a propriei aprecieri asupra probelor administrate.
Recurenta consideră că au fost încălcate şi normele de drept material, respectiv art. 1349 şi următoarele din C. civ. ce reglementează condiţiile răspunderii civile delictuale, însă aspectele relevate de aceasta nu vizează nelegalitatea deciziei atacate ci modul de interpretare a probatoriului, aspect care ţine de netemeinicia hotărârii.
Astfel, susţinerile recurentei în sensul că instanţa de apel a aplicat greşit dispoziţiile de drept material privind condiţiile condiţiile răspunderii civile delictuale reprezintă modul propriu de interpretare a acestor dispoziţii de către recurentă, pe care însă instanţa de apel nu l-a reţinut în contextul aprecierii probelor aflate la dosar.
Înalta Curte reţine că, prin criticile invocate în susţinerea recursului, se tinde în realitate, fie la o nouă evaluare a situaţiei de fapt, fie la interpretarea probatoriului, chestiuni asupra cărora instanţa de apel deja s-a pronunţat şi care nu mai pot fi analizate în această etapă procesuală a recursului, având în vedere specificul acestei căi de atac, care vizează exclusiv motive de nelegalitate şi nu de temeinicie ale hotărârii atacate.
În considerarea argumentelor expuse mai sus, Înalta Curte constată că examinarea memoriului de recurs impune concluzia că recurenta nu a formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum a arătat şi intimatul în susţinerea excepţiei nulităţii recursului.
Sancţiunea nulităţii recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare în sensul procedural al recursului. O astfel de situaţie intervine şi în cauză din moment ce, aşa cum s-a arătat, recurenta nu a dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci s-a limitat la simpla afirmare a netemeiniciei deciziei atacate.
Aşadar, criticile nu sunt circumscrise motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 5,6 şi 8 C. proc. civ. deoarece vizează netemeinicia deciziei atacate, iar nu nelegalitatea acesteia, astfel cum prevede art. 483 alin. (3) C. proc. civ.
În consecinţă, în temeiul art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului şi va anula recursul declarat de reclamanta A. S.R.L.- prin lichidator judiciar B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului.
Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L.- prin lichidator judiciar B. împotriva deciziei nr. 501/2022 din 20 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi STATUL ROMÂN, reprezentat de MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE-ANAF, ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE GORJ şi DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE CRAIOVA.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 iunie 2023.