Inadmissibility of revision for failure to prove violation of res judicata where appellate court explicitly analyzed prior final judgment

Şedinţa publică din data de 21 iunie 2023

Asupra cererii de revizuire, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia I civilă sub numărul x/2021, reclamantul A. în numele şi pentru membrul de sindicat B., în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună 1. anularea actului adiţional nr. x/09.08.2021, 2. reintegrarea sa în funcţia de şef departament achiziţii, 3. plata unei despăgubiri egale cu diferenţa dintre drepturile salariale aferente funcţiei de şef departament achiziţii şi cele efectiv achitate, de la data de 09.08.2021 şi până la data reintegrării în funcţia deţinută anterior, precum şi 4. plata daunelor-interese conform art. 100 din CCM 2019-2021, în cuantum de 0,02%/zi de întârziere, asupra despăgubirii solicitate la pct. 3 al cererii.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 2340/2022 pronunţată la 3 octombrie 2022 de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă a fost admisă contestaţia, fiind anulat actul adiţional nr. x/09.08.2021 la contractul individual de muncă înregistrat sub nr. x/01.12.1991.

A fost obligată intimata la repunerea contestatorului în funcţia de şef departament achiziţii, precum şi la plata diferenţelor de drepturi salariale dintre cele cuvenite anterior actului adiţional anulat şi cele efectiv încasate, începând cu data de 09.08.2021 şi până la data repunerii în funcţie.

A fost respins capătul de cerere privind plata de daune-interese pentru sumele datorate, în cuantum de 0,02% zi de întârziere.

Totodată, a fost obligată intimata să achite contestatorului suma de 2.500 RON reprezentând onorariu avocaţial (onorariu redus) şi suma de 249 RON reprezentând cheltuieli de transport.

2. Împotriva acestei sentinţe au formulat apel atât A. în numele şi pentru contestatorul B. cât şi intimata Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova.

Prin decizia civilă nr. 343/2023 din 22 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale s-a admis apelul intimatei Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova, fiind respinsă, ca neîntemeiată, contestaţia formulată de A. în numele şi pentru membrul de sindicat B..

De asemenea, a fost respins apelul formulat de A. în numele şi pentru membrul de sindicat B. împotriva aceleiaşi sentinţe.

3. Împotriva acestei decizii, la data de 24 aprilie 2023, a formulat cerere de revizuire A. în numele şi pentru contestatorul B., întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a solicitat anularea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe în vederea rejudecării apelului.

De asemenea, a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

S-a arătat că instanţa de apel a reţinut puterea de lucru a considerentelor deciziei nr. 477/2022 pronunţate în dosarul nr. x/2021, reţinând că actul adiţional nr. x din 09.08.2021 reprezintă o punere în executare în limitele şi în direcţia hotărârii judecătoreşti.

În aprecierea revizuentului, dezlegarea dată de instanţă în apel încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 477/2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021.

Astfel, s-a învederat că, prin decizia nr. 477/17.05.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, s-a respins apelul intimatei împotriva sentinţei nr. 1755/2021, prin care tribunalul a anulat actul adiţional nr. x/09.02.2021 la contractul individual de muncă înregistrat sub nr. x/01.12.1991 şi a obligat intimata să reintegreze contestatorul în funcţia deţinută anterior actului adiţional anulat, respectiv şef departament achiziţii, precum şi să achite contestatorului diferenţele de drepturi salariale dintre cele cuvenite anterior actului anulat şi cele efectiv încasate, începând cu 10.02.2021 şi până la data reintegrării.

S-a susţinut că, în executarea acestei decizii, intimata a emis actul adiţional înregistrat sub nr. x/09.08.2021, pentru funcţia de şef serviciu, cu salariu de încadrare de 6.585 RON şi indemnizaţie de conducere de 35%. Deşi contestatorul nu a semnat actul adiţional nr. x/09.08.2021, acesta a fost pus în aplicare în mod unilateral de intimată.

Ulterior, prin sentinţa nr. 2340/2022, pronunţată la 3 octombrie 2022, de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, a fost admisă şi a doua contestaţie, cu consecinţa anulării actului adiţional nr. x/09.08.2021, fiind obligată intimata la repunerea contestatorului în funcţia de şef departament achiziţii, precum şi la plata către contestator a diferenţelor de drepturi salariale dintre cele cuvenite anterior actului adiţional anulat şi cele efectiv încasate, începând cu data de 09.08.2021 şi până la data repunerii în funcţie.

Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a constatat efectul pozitiv al lucrului judecat prin hotărârea pronunţată în dosarul nr. x/2021, reţinând existenţa obligaţiei de reintegrare în funcţia de şef departament achiziţii statuate definitiv printr-o hotărâre judecătorească.

Or, a arătat revizuentul, prin decizia nr. 343/2023 din 22 martie 2023, curtea de apel a schimbat în tot soluţia dată în primă instanţă, respingând contestaţia formulată şi, deşi în considerente a reţinut puterea de lucru judecat a deciziei anterioare nr. 477 din 17.05.2022, instanţa a pronunţat o soluţie definitivă în sens contrar acestei decizii.

A concluzionat revizuentul că, în condiţiile în care, prin decizia nr. 477 din 17.05.2022, s-a dispus reintegrarea contestatorului în funcţia de şef serviciu achiziţii, funcţie căreia îi corespunde o anumită salarizare, curtea de apel, prin decizia atacată, nu putea să revină asupra chestiunii dezlegate anterior, cu putere de lucru judecat şi să statueze că funcţia de şef serviciu este aceeaşi cu cea de şef departament achiziţii.

La data de 6 iunie 2023 a fost înregistrată întâmpinarea formulată de intimata Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova, prin care a invocat excepţia tardivităţii cerereii de revizuire iar, în subsidiar, a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă.

4. Examinând cauza dedusă judecăţii, prin raportare la dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele considerente:

Prioritar, cu privire la excepţia tardivităţii cererii, se reţine caracterul neîntemeiat al excepţiei, aceasta urmând a fi respinsă, faţă de dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 şi art. 181 alin. (2) C. proc. civ.

Astfel, în raport cu data pronunţării deciziei atacate, respectiv 22 martie 2023, termenul de 1 lună de la pronunţarea celei din urmă hotărâri, prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. urma să se împlinească la data de 22 aprilie 2023, însă având în vedere că această dată a coincis cu o zi nelucrătoare, rezultă că termenul pentru introducerea cererii de revizuire s-a prelungit până la finalul primei zile lucrătoare, respectiv 24 aprilie 2023, conform art. 181 alin. (2) C. proc. civ., la această dată fiind formulată cererea de revizuire în cauză (potrivit dovezii aflate la dosarul de recurs).

Asupra cererii de revizuire, se reţin următoarele:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

Conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., se constată că dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (…) există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Astfel, invocarea normei de drept citate presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie contradictorii; hotărârile să fie date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Prin urmare, hotărârile pretins contradictorii trebuie să fi fost pronunţate în procese sau dosare diferite, iar în al doilea proces, să nu fi fost invocată autoritatea de lucru judecat, sau chiar dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

În ipoteza în care, însă, în litigiul în care a fost dată cea din urmă hotărâre, instanţa s-a pronunţat asupra autorităţii de lucru judecat, acest aspect nu mai poate fi reanalizat de către instanţa de revizuire. Această condiţie se explică prin aceea că instanţa de revizuire, învestită cu soluţionarea unei cereri întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., trebuie, la rândul său, să respecte autoritatea de lucru judecat a hotărârii a cărei anulare se solicită.

Autoritatea de lucru judecat, respectiv efectele lucrului judecat sunt reglementate la art. 430-431 C. proc. civ., raţiunea acestei reglementări o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii de lucru judecat atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, atât în ceea ce priveşte efectul negativ, cât şi cel pozitiv.

În aplicarea dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă, nefiind îndeplinite, în mod cumulativ, condiţiile expres cerute de lege.

În speţă, revizuentul invocă efectul pozitiv, respectiv autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 477/2022 din 17 mai 2022, pronunţate în dosarul nr. x/2021, de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, prin care s-a respins apelul intimatei împotriva sentinţei nr. 1755/2021 din 20 iulie 2021. Prin această sentinţă tribunalul a anulat actul adiţional nr. x/09.02.2021 la contractul individual de muncă înregistrat sub nr. x/01.12.1991 şi a obligat intimata să reintegreze contestatorul în funcţia deţinută anterior actului adiţional anulat, respectiv şef departament achiziţii, precum şi să achite contestatorului diferenţele de drepturi salariale dintre cele cuvenite anterior actului anulat şi cele efectiv încasate, începând cu 10.02.2021 şi până la data reintegrării şi, totodată daune-interese.

Or, în litigiul finalizat prin hotărârea a cărei revizuire se solicită, Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, examinând apelul formulat de intimată, a ţinut cont de problemele de drept dezlegate prin decizia nr. 477/2022 din 17 mai 2022, pronunţată de aceeaşi curte de apel, în dosarul nr. x/2021.

Astfel, se observă că, în considerentele sentinţei nr. 2340/2022 din 3 octombrie 2022, pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2021, prima instanţă a reţinut că: "În speţa de faţă, instanţa constată că efectul pozitiv al lucrului judecat, reprezentat prin hotărârea judecătorească pronunţată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Iaşi, se impune în acest al doilea proces care nu prezintă triplă identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Câtă vreme aspectul litigios a fost consemnat şi rezolvat în actul jurisdicţional anterior, indiferent că s-a făcut pe calea dispozitivului sau numai în considerente, înseamnă că el nu mai poate constitui obiect al analizei ulterioare proprii din partea instanţei, impunându-se noii judecăţi ca un "dat" ce nu poate fi ignorat".

Împotriva sentinţei nr. 2340/2022 din 3 octombrie 2022, pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2021, intimata Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova a formulat apel.

Prin decizia civilă nr. 343/2023 din 22 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, instanţa de apel a reţinut în considerentele sale următoarele: " Astfel cum corect a constatat prima instanţă, decizia Curţii de Apel Iaşi nr. 477/17.05.2022 (...) se impune cu putere de lucru în soluţionarea prezentei cauze, însă nu în sensul reţinut de către tribunal.

(...) în decizia Curţii de Apel Iaşi nr. 477/17.05.2022 s-a reţinut cu putere de lucru judecat faptul că analiza în oglindă a fişei de post pentru reclamantul B. şi fişa de post pentru noul şef serviciu achiziţii relevă suprapunerea până la identitate a atribuţiilor esenţiale şi principale corespunzătoare celor două posturi şi totodată, faptul că apelanta intimată nu a prezentat nicio justificare referitoare la motivele pentru care aceste atribuţii nu puteau fi inserate în fişa postului contestatorului şi nici raţiunea pentru care noua repartizare a sarcinilor între serviciile subordonate determină o schimbare a naturii/funcţiei postului în discuţie.

(...) Puterea de lucru judecat se impune a fi respectată, însă în sensul considerentelor deciziei Curţii de Apel Iaşi nr. 477/17.05.2022 pronunţată în dosarul nr. x/17.05.2022.

Prin urmare, reţinându-se prin decizia nr. 477/17.05.2022 pronunţată de către Curtea de Apel Iaşi faptul că funcţia de şef serviciu achiziţii este identică cu cea de şef departament achiziţii, Curtea constată că actul adiţional nr. x/09.08.2021 reprezintă, prin raportare la motivele invocate prin cererea de chemare în judecată, o punere legală în executare în limitele şi direcţia hotărârii judecătoreşti.

Din acest motiv, cererea de apel formulată de către pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - Direcţia Regională de Drumuri Craiova împotriva sentinţei civile nr. 2340/03.10.2022 pronunţate de Tribunalul Iaşi urmează a fi admisă (...)".

Totodată, decizia ce face obiectul cererii de revizuire reţine incidenţa dispoziţiilor art. 430 din C. proc. civ. şi art. 431 alin. (2) din acelaşi cod statuând că: " efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această reglementare a autorităţii de lucru judecat în forma prezumţiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătoreşti. Cum, potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, în relaţia dintre părţi, aceasta prezumţie are caracter absolut, înseamnă ca nu se poate introduce o noua acţiune în cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătoreşte anterior".

În consecinţă, Înalta Curte constată că, în litigiul finalizat cu decizia a cărei revizuire se solicită, a fost analizată şi reţinută autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 477/2022 din 17 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021.

Aşa fiind, instanţa de revizuire nu poate să efectueze un control judiciar asupra dezlegării date respectivei chestiuni a autorităţii de lucru judecat de către instanţa în faţa căreia s-a invocat acest aspect, aşa cum tinde să solicite revizuentul, acesta fiind nemulţumit de modul în care curtea de apel a valorificat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat în ceea ce priveşte decizia anterioră nr. 477/2022 din 17 mai 2022.

Nu îi este permis instanţei de revizuire să se transforme în instanţă de recurs şi să cenzureze modalitatea în care o altă instanţă a dat efect sau nu autorităţii de lucru judecat în forma sa pozitivă. Din moment ce instanţa de apel s-a pronunţat asupra acestui aspect, infirmarea unei astfel de soluţii s-ar putea realiza exclusiv într-o cale de atac de reformare, iar nu pe calea unei revizuiri formulate în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în care instanţa este chemată să statueze asupra eventualei incidenţe a acestei instituţii, iar nu să cenzureze o judecată anterioară.

Prin cererea de revizuire formulată nu se urmăreşte retractarea unei decizii pronunţate cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat, ci rediscutarea modului în care curtea de apel a rezolvat problema incidenţei dispoziţiilor art. 430 şi art. 431 alin. (2) C. proc. civ., operaţiune evident nepermisă.

Prin urmare, din cele menţionate anterior, rezultă că în speţă nu este îndeplinită condiţia dedusă din dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căreia în al doilea proces să nu se fi analizat autoritatea de lucru judecat.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. în numele şi pentru membrul de sindicat B. împotriva deciziei civile nr. 343/2023 din 22 martie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021.

De asemenea, având în vedere că cererea de revizuire este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 29 alin. (1) lit. l) din O.U.G. nr. 80/2013 coroborat cu art. 270 din Codul muncii, Înalta Curte va dispune restituirea către revizuent a taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON, achitate conform ordinului de plată nr. x din data de 21.06.2023.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia tardivităţii.

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. în numele şi pentru membrul de sindicat B. împotriva deciziei civile nr. 343/2023 din 22 martie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021.

Dispune restituirea către revizuent a taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON, achitată conform ordinului de plată nr. x din data de 21.06.2023.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 iunie 2023.