Lease rent recovery; nullity of judgments due to improper service and lack of valid representation under procedural adversariality principles.

Şedinţa publică din data de 21 iunie 2023

Asupra recursului de faţă, din actele dosarului, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25 noiembrie 2020 pe rolul Tribunalului Bacău, secţia I civilă, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.A., în faliment, prin lichidator judiciar B.., în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 271.302,02 RON, reprezentând contravaloarea chiriei începând cu data de 30.09.2017 până la data de 31.10.2019, aferente contractului de închiriere nr. x/10.11.2016, a sumei de 233.595,19 RON, cu titlu de penalităţi aferente, a sumei de 16.065 RON începând cu data de 30.09.2017 până la data de 31.10.2019, reprezentând chirii restante aferente contractului de închiriere nr. x/01.02.2016, precum şi a sumei de 5.720,21 RON, reprezentând penalităţi aferente.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea nr. 21/2021 din 9 aprilie 2021 pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia I civilă s-a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluţionare secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bacău.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău - sectia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2020*.

Prin sentinţa civilă nr. 433/2021 din 10 decembrie 2021 pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune în ceea ce priveşte pretenţiile aferente perioadei 30.09.2017-23.11.2017 rezultate din contractul de închiriere nr. x/01.02.2016, fiind respinse ca prescrise aceste pretenţii.

A fost respins ca nefondat capătul de cerere având ca obiect debitul şi penalităţile rezultate din contractul de închiriere nr. x/01.02.2016, aferente perioadei 23.11.2017-31.10.2019.

De asemenea, a fost respinsă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune în ceea ce priveşte pretenţiile rezultate din contractul nr. x/10.11.2016.

A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect debitul şi penalităţile rezultate din contractul de închiriere nr. x/10.11.2016.

2. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta A. S.A., în faliment, prin lichidator judiciar B..

De asemenea, a formulat apel incident pârâta C. S.R.L.

Prin decizia nr. 931/2022 din 17 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a fost admis apelul A. S.A., prin lichidator judiciar B.., fiind schimbată în parte sentinţa apelată doar cu privire la contractul nr. x/10.11.2016.

În rejudecare, a fost admis capătul de cerere vizând acest contract, fiind obligată pârâta C. S.R.L. să plătească reclamantei prin lichidator judiciar suma de 271.302,02 RON, reprezentând contravaloare chirie şi suma de 233.595,19 RON, cu titlu de penalităţi aferente.

Au fost menţinute dispoziţiile din sentinţă referitoare la respingerea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune aferente acestui contract, precum şi celelalte menţiuni care nu sunt contrare deciziei.

De asemenea, a fost respins apelul incident formulat de pârâta C. S.R.L.

3. Împotriva acestei decizii, la data de 29 noiembrie 2022, în termen legal, a formulat recurs pârâta C. S.R.L., prin reprezentant convenţional Cabinet de avocat D., solicitând în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată curţii de apel.

La data de 10 aprilie 2023 a formulat recurs pârâta C. S.R.L., prin asociat unic şi administrator E., în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând repunerea în termenul de recurs, admiterea căii de atac, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

De asemenea, a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În susţinerea recursului, s-a invocat că întreaga procedură s-a desfăşurat cu încălcarea prevederilor art. 155 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., pârâta nefiind citată la sediul principal sau al dezmembrământului, cu consecinţa că nu a avut cunoştinţă de existenţa litigiului până la momentul comunicării actelor de executare aferente dosarului de executare nr. 316/2023 al BEJ F..

Recurenta a arătat în acest sens că, astfel cum rezultă din certificatul constatator nr. x/09.12.2020, la data de 26.11.2020, a fost înregistrat la Registrul comerţului noul sediu social, situat în jud. Bacău, pârâtei nefiindu-i comunicat niciun act de procedură la acest sediu.

A mai susţinut şi faptul că, din cuprinsul deciziei atacate, rezultă că procedura de comunicare s-a realizat la sediul cabinetului de avocat D., deşi acestuia nu i s-a acordat mandat de reprezentare a societăţii pârâte de către reprezentantul legal al acesteia, fiind încălcate dispoziţiile art. 84 C. proc. civ.

Potrivit recurentei, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 153 alin. (2) şi art. 175 alin. (2) C. proc. civ.

De asemenea, a invocat încălcarea dispoziţiilor art. 80 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., întrucât dna. G. nu deţine calitatea de reprezentant legal al societăţii, aşa cum în mod eronat s-a menţionat în cuprinsul deciziei recurate, mandatul acesteia încetând anterior demarării litigiului.

Recurenta a conchis că, pe întreaga durată a procesului, i-a fost încălcat dreptul la apărare garantat de art. 13 C. proc. civ., procedura desfăşurându-se cu încălcarea principiului contradictorialităţii impus de art. 14 C. proc. civ., în condiţiile care nu s-a acordat mandat de reprezentare avocatului care figurează în dosar drept reprezentantul său convenţional.

La data de 31 mai 2023 a fost înregistrată întâmpinarea formulată de intimata A. S.A. prin lichidator judiciar B.., prin care au fost invocate excepţiile netimbrării, tardivităţii, lipsei calităţii de reprezentant şi inadmisibilităţii recursului. În subsidiar, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat. De asemenea, au fost solicitate cheltuieli de judecată.

4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., analizând excepţiile invocate de intimată prin întâmpinare, urmează a le respinge, pentru motivele arătate în cele ce urmează.

Cu titlu prealabil, se impune observaţia că, în virtutea principiului unicităţii căii de atac reglementat la art. 460 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia o cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri numai o singură dată, precum şi motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte apreciază că a fost învestită cu soluţionarea unui singur recurs, declarat de societatea pârâtă, prin reprezentant legal, asociat unic şi administrator, E..

Excepţia netimbrării recursului este neîntemeiată şi va fi respinsă, la dosarul de recurs, fila x, existând dovada achitării taxei judiciare de timbru de 100 RON, conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2023, având în vedere motivul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat în susţinerea căii de atac.

Excepţia tardivităţii recursului va fi, de asemenea respinsă, având în vedere că recursul promovat de pârâtă prin reprezentant legal E. va fi considerat în termen, întrucât decizia recurată nu a fost comunicată la sediul social al societăţii pârâte, situat în sat Holt, comuna Letea Veche, Jud. Bacău, ci la sediul Cabinetului de avocat D., al cărui mandat de reprezentare a fost acordat de G., respectiv de o persoană care nu mai avea calitatea de reprezentant legal al societăţii la data demarării litigiului.

Nu mai puţin, faţă de dispoziţiile art. 485 alin. (1) teza a doua coroborat cu art. 468 alin. (2) C. proc. civ., se constată că recursul pârâtei declarat la 10.04.2023 a fost formulat în termen şi în raport cu data comunicării actelor de executare silită a deciziei recurate, respectiv 22.03.2023.

În consecinţă, cererea recurentei de repunere în termenul de recurs este lipsită de obiect.

Excepţia lipsei de reprezentant cu privire la avocatul semnatar al recursului iniţial este rămasă fără obiect, faţă de menţiunile explicite din cuprinsul memoriului de recurs, potrivit cărora recurenta-pârâtă nu a acordat acestuia mandat de reprezentare în cauză. Aceste menţiuni se impun a fi coroborate şi cu precizările avocatului D., aflate la dosarul de recurs, potrivit cărora a fost angajat să reprezinte interesele societăţii pârâte de către fostul administrator statutar G., neavând cunoştinţă de schimbarea acţionariatului firmei şi a celorlalte modificări intervenite în cadrul societăţii. S-a mai arătat prin aceleaşi precizări că fostul administrator a considerat că, fiind vorba despre fapte din timpul mandatului său de administrator, este necesar să asigure societăţii pârâte asistenţă şi reprezentare.

Excepţia inadmisibilităţii recursului va fi respinsă, de asemenea, ca neîntemeiată.

Înalta Curte reţine că în cauză a fost formulată o singură cale de atac, declarată de pârâtă prin reprezentant legal, E., semnatarul primei cereri neavând mandat de reprezentare valabil, acesta fiind acordat de o persoană care nu mai avea calitatea de reprezentant legal al societăţii la data demarării litigiului.

Asupra căii extraordinare de atac a recursului, analizând decizia atacată prin raportare la criticile formulate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unor hotărâri poate fi cerută când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Subsumat acestui motiv de recurs, recurenta critică decizia atacată sub aspectul nelegalei citări în faţa instanţelor de fond.

În susţinerea căii de atac, formulate de pârâtă, prin reprezentant legal E., se invocă faptul că procesul s-a desfăşurat cu încălcarea prevederilor art. 155 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., societatea nefiind citată la sediul său social din jud. Bacău, valabil începând cu data de 26.11.2020, ci la sediul profesional al unui cabinet de avocat, căruia nu i s-a acordat mandat de reprezentare în cauză, cu consecinţa încălcării contradictorialităţii şi dreptului la apărare.

Potrivit recurentei, în mod greşit s-a reţinut în cuprinsul deciziei recurate faptul că pârâta ar fi reprezentată legal de către administrator G. şi convenţional de Cabinet de avocat D., conducerea societăţii neavând cunoştinţă de existenţa litigiului până la momentul comunicării actelor de executare aferente dosarului de executare nr. 316/2023 instrumentat de BEJ F..

Motivul de casare este fondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) şi art. 153 alin. (1) C. proc. civ., instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel.

Prevederile legale referitoare la citare au caracter imperativ, întrucât au fost prevăzute pentru respectarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului de apărare, fiind, totodată, de natură a asigura respectarea dreptului la un proces echitabil, consacrat prin art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului. Ca o consecinţă, nesocotirea acestor principii atrage nulitatea hotărârii pronunţate.

În cauză, se constată că, astfel cum rezultă din preambulul cererii de chemare în judecată, reclamanta a formulat acţiunea în contradictoriu cu societatea pârâtă, prin administrator G., iar sediul pârâtei, indicat de reclamantă, a fost sat Luncani, comuna Mărgineni, str. x, jud. Bacău, locaţie unde a fost comunicată acţiunea introductivă. Apoi, întampinarea în numele şi pe seama pârâtei a fost formulată prin reprezentant conventional Cabinet de avocat D., toate actele de procedură ulterioare fiind comunicate la sediul profesional al acestuia.

În etapa procesuală apelului, toate comunicările inclusiv cea privitoare la decizia atacată s-au realizat la sediul aceluiaşi pretins reprezentant. Inclusiv din cuprinsul deciziei atacate rezultă că litigiul s-a purtat în contradictoriu cu pârâta, prin administrator G., cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat D..

În cadrul recursului pârâta a făcut dovada faptului că, la data comunicării cererii de chemare în judecată, sediul său social era altul decât cel indicat de reclamantă prin cererea introductivă.

Sunt reale susţinerile conform cărora, în faţa instanţelor devolutive, pârâta nu a fost citată la sediul social înregistrat în Registrul comerţului la data comunicării cererii de chemare în judecată, respectiv sat Holt, comuna Letea Veche, Jud. Bacău, contrar dispoziţiilor art. 155 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Se confirmă, de asemenea, precizarea recurentei, în acord cu care, G. a fost înlocuită din funcţia de administrator, aceasta nemaiavând calitatea de reprezentant legal al societăţii la data înregistrării cererii de chemare în judecată, cu consecinţa nevalabilităţii mandatului acordat Cabinetului de avocat D. pentru reprezentarea pârâtei în cauză.

Prin urmare, procedându-se la judecarea cauzei în lipsa citării legale a pârâtei, au fost încălcate dispoziţiile art. 14 alin. (1) şi art. 153 alin. (1) C. proc. civ., norme ce reprezintă garanţii ale contradictorialităţii şi dreptului la apărare.

În consecinţă, instanţa de recurs constată că, în cauza dedusă judecăţii, este incident motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 Cod procedură şi că vătămarea procesuală pricinuită părţii care nu a fost legal citată nu poate fi înlăturată altfel decât prin casarea hotărârilor date de instanţa de apel şi de prima instanţă, pronunţate cu nerespectarea prescripţiilor legale, impunându-se rejudecarea în întregime a cauzei, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 497 alin. (1) şi art. 483 alin. (1) din acelaşi cod, va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.R.L. împotriva deciziei nr. 931/2022 din 17 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă. Va casa decizia nr. 931/2022 din 17 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă şi sentinţa civilă nr. 433/2021 din 10 decembrie 2021 pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia a II a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, urmând a trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţiile netimbrării, tardivităţii şi inadmisibilităţii recursului.

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.R.L. împotriva deciziei nr. 931/2022 din 17 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Casează decizia nr. 931/2022 din 17 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă şi sentinţa civilă nr. 433/2021 din 10 decembrie 2021 pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia a II a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.

Trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 iunie 2023.