Inadmissibility of annulment appeal based on non-citation of third-party creditors in insolvency proceedings

Şedinţa publică din data de 21 iunie 2023

Asupra contestaţiei în anulare de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 38/F din 27 februarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2012, Tribunalul Vaslui, secţia Civilă a respins ca nefondată cererea formulată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură prin Centrul Judeţean Vaslui prin care s-a solicitat deschiderea procedurii falimentului faţă de debitoarea A. S.A. De asemenea, a aprobat raportul final nr. 1788/AVC din 19 august 2019, cu propunerea de închidere a procedurii de reorganizare judiciară întocmit de administratorii judiciari B. Huşi şi C.. În temeiul art. 132 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, a dispus închiderea procedurii de reorganizare judiciară şi a procedurii de insolvenţă deschisă împotriva debitoarei A. S.A., ca urmare a îndeplinirii tuturor obligaţiilor de plată asumate prin planul de reorganizare. A dispus reinserţia A. S.A. în activitatea economică. În temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006, au fost descărcaţi administratorii judiciari B. Huşi şi C.. de orice îndatoriri sau responsabilităţi cu privire la procedură, debitoare şi averea ei, creditori, titulari de drepturi de preferinţă, acţionari sau asociaţi.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură prin Centrul Judeţean Vaslui şi D. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 792 din 9 noiembrie 2020, Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă a respins recursurile formulate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vaslui şi D. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 38/F/2020 din 27 februarie 2020, hotărâre pe care a menţinut-o.

Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare D. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 1/2021 din 15 ianuarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă a respins excepţia inadmisibilităţii, invocată de intimat, şi a respins contestaţia în anulare formulată de D. S.R.L., obligând contestatoarea D. S.R.L. la plata către intimata A. S.A. la plata sumei de 800 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei nr. 1 din 15 ianuarie 2021 a Curţii de Apel Iaşi a formulat contestaţie în anulare D. S.R.L.

Prin decizia nr. 251/2021 din 12 aprilie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă a respins contestaţia în anulare formulată de D. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1/2021 din 15 ianuarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă.

Împotriva deciziei nr. 251/2021 din 12 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă, a declarat recurs D. S.R.L.

Prin decizia nr. 1778 din 22 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de D. S.R.L. împotriva deciziei nr. 251/2021 din 12 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 29 martie 2022, sub nr. x/2022, contestatoarea D. S.R.L. a solicitat anularea deciziei nr. 1778 din 22 septembrie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Prin decizia nr. 1873 din 5 octombrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare declarat de D. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1778 din 22 septembrie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 28 aprilie 2023, sub nr. x/2023, contestatoarea D. S.R.L. a solicitat anularea deciziei nr. 1873 din 5 octombrie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Motivele invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Contestatoarea a susţinut că sunt incidente prevederile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. din 1865 deoarece în cauză s-a omis citarea celor 82 de creditori înscrişi în tabelul definitiv al creanţelor debitoarei A. S.A. Or, potrivit art. 85 din acelaşi cod, nu se poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor.

A mai invocat contestatoarea dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, în raport cu care apreciază că decizia atacată este lovită de nulitate absolută.

Contestatoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006 şi art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. din 1865.

Intimatele nu au depus întâmpinare.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, aspectele legate de admisibilitatea contestaţiei în anulare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare prin care se solicită instanţei care a pronunţat hotărârea atacată în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege să îşi desfiinţeze propria hotărâre şi să procedeze la o nouă judecată.

Obiectul contestaţiei în anulare este reprezentat de decizia nr. 1873 din 5 octombrie 2022, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare declarată de aceeaşi parte împotriva deciziei nr. 1778 din 22 septembrie 2022, pronunţate de instanţa supremă.

Prin cererea formulată contestatoarea invocă dispoziţiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. din 1865, arătând că decizia atacată a fost pronunţată în lipsa citării celor 82 de creditori înscrişi în tabelul definitiv al creanţelor debitoarei A. S.A. Mai arată contestatoarea că, nici în calea de atac a recursului, soluţionat prin decizia nr. 1778 din 22 septembrie 2022, împotriva căreia s-a formulat anterior contestaţie în anulare, nu au fost citaţi creditorii societăţii A. S.A.

Se impune astfel observaţia că aceste critici au fost invocate şi în cadrul contestaţiei în anulare formulate împotriva deciziei nr. 1778 din 22 septembrie 2022, contestaţie ce a fost soluţionată prin decizia nr. 1873 din 5 octombrie 2022, atacată în cauză.

Or, prin această ultimă decizie, s-a reţinut că partea nu a demonstrat în ce mod a fost viciată procedura de citare din calea de atac a recursului, precum şi că susţinerile contestatoarei în acest sens nu pot fi analizate deoarece dispoziţiile art. 317 alin. (1) teza I C. proc. civ. din 1865 sunt de strictă interpretare şi aplicare şi au în vedere, în esenţă, încălcarea prevederilor art. 85 şi următoarele din acelaşi cod, neputând fi extinse la alte situaţii decât cele avute în vedere de legiuitor. În considerentele aceleiaşi decizii, s-a mai arătat că însăşi contestatoarea este partea care a stabilit cadrul procesual, atât în recurs, cât şi în contestaţia în anulare.

Înalta Curte reţine că, în cauza pendinte, sub aparenţa incidenţei art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. din 1865, contestatoarea reiterează susţinerile din cuprinsul contestaţiei în anulare soluţionate prin decizia atacată, sub aspectul lipsei citării, în recurs, a creditorilor înscrişi în tabelul definitiv al creanţelor debitoarei A. S.A., recursul fiind respins, la rândul său, ca inadmisibil, prin decizia nr. 1778 din 22 septembrie 2021.

În prezenta cale extraordinară de atac, contestatoarea nu invocă propriu-zis ipoteza vizată de art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. din 1865, ceea ce ar fi presupus ca partea însăşi (contestatoarea) să nu fi fost citată legal la termenul la care s-a judecat contestaţia în anulare anterioară, ci lipsa citării creditorilor debitoarei în insolvenţă A. S.A., motiv care nu se încadrează în cazurile de contestaţie în anulare prevăzute expres şi limitativ de legea procesual civilă.

Prin urmare, câtă vreme pretinsa neregularitate procedurală nu o priveşte direct şi exclusiv pe contestatoare, contestaţia în anulare nu este admisibilă.

În realitate, prin aceea că invocă lipsa citării creditorilor din dosarul de insolvenţă a A. S.A., contestatoarea tinde să obţină o reformare a hotărârilor pronunţate anterior, ceea ce nu este posibil, în raport cu dispoziţiile art. 317 - 321 C. proc. civ. din 1865.

Pentru aceste considerente, faţă de dispoziţiile art. 317 raportat la art. 137 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea D. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1873 din 5 octombrie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea D. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1873 din 5 octombrie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 iunie 2023.