Competence conflict over judicial salary recalculation: territorial jurisdiction of tribunal of domicile versus judge’s current workplace

Şedinţa publică din data de 20 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la 04.05.2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Institutul Naţional al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii şi cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, a solicitat instanţei să dispună recalcularea - pentru perioada începând cu numirea sa în calitate de auditor de justiţie, 27.12.2018 şi până la 31.12.2020 - a indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi salariale, raportat la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 RON şi obligarea pârâţilor la plata diferenţei dintre venitul cuvenit şi venitul efectiv plătit în perioada 27.12.2018 - 31.12.2020, actualizată cu indicele de inflaţie şi la care să fie plătită dobânda legală penalizatoare, calculată de la exigibilitatea fiecărei obligaţii de plată şi până la plata efectivă.

Prin sentinţa nr. 1352/11.10.2022, Tribunalul Suceava, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că reclamantul a avut calitatea de auditor de justiţie în perioada 27.12.2018 - 31.12.2020, iar la data introducerii cererii avea calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc. În consecinţă, în temeiul art. 127 C. proc. civ. şi al deciziei Curţii Constituţionale nr. 290/26.04.2018, a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ.

La rândul său, prin sentinţa civilă nr. 465/28.04.2023, Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a hotărî astfel, a invocat dispoziţiile art. 269 Codul muncii, pe cele ale art. 210 şi 216 din Legea nr. 62/2011 - în vigoare la data introducerii acţiunii - care dispun că cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul, ca şi completarea procedurii de soluţionare a conflictelor individuale de muncă cu prevederile C. proc. civ.

A reţinut că nu sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (21), prin raportare la alin. (2) C. proc. civ., întrucât judecarea cererii nu revine instanţei la care reclamantul îşi desfăşoară activitatea, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, iar Tribunalul Suceava nu este pârât în cauză.

Constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va pronunţa regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, pentru următoarele considerente:

Reclamantul, judecător în cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, a învestit Tribunalul Suceava cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă, solicitând recalcularea şi plata drepturilor salariale pentru perioada 27.12.2018 - 31.12.2020, în care a deţinut calitatea de auditor de justiţie, pârâţi fiind Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Institutul Naţional al Magistraturii şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018:

"dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi text legal:

"în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii". Totodată, conform art. 127 alin. (21) C. proc. civ., "dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz".

În cauză, competenţa teritorială nu poate fi stabilită în baza dispoziţiilor legale evocate, întrucât reclamantul nu îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să soluţioneze cauza sau la o instanţa superioară acesteia şi nici nu a împrocesuat, ca pârât, o instanţă de judecată.

Aşa fiind, devin aplicabile dispoziţiile art. 210 din Legea nr. 62/2011, potrivit cărora "cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul".

Reclamantul a sesizat, aşadar, în mod corect cu cererea introductivă Tribunalul Suceava, în circumscripţia căruia se află localitatea Câmpulung Moldovenesc, domiciliul său, acestei instanţe revenindu-i competenţa teritorială, în temeiul art. 269 alin. (2) Codul muncii şi art. 210 din Legea nr. 62/2011.

Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Tribunalului Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 iunie 2023.