Negative conflict of jurisdiction over a contractual forum selection clause and the creditor’s right to opt for the statutory court of the debtor’s domicile.

Şedinţa publică din data de 20 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 22.12.2022, pe rolul Tribunalului Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, creditoarea A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu B. S.A., emiterea unei ordonanţe prin care să se dispună obligarea debitoarei la plata sumei de 934.993,47 RON - debit restant la 15.11.2022, reprezentând servicii prestate -, a majorărilor de întârziere în sumă de 46.733,28 RON - calculate conform art. 5.1 din contractul de furnizare servicii merchandising nr. 78/15.05.2015, între 11.05.2022 şi 15.11.2022, precum şi începând cu această dată şi până la data plăţii efective - şi a cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa nr. 17/17.01.2023, Tribunalul Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Pentru a admite excepţia invocată de pârâtă, această instanţă a reţinut art. 126 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 11.1 din contractul de furnizare servicii de merchandising nr. 78/15.05.2015, încheiat între C. S.R.L., în calitate de beneficiar şi A. S.R.L., în calitate de furnizor, prin care acestea au atribuit competenţa de soluţionare a litigiilor instanţelor judecătoreşti competente de la sediul furnizorului.

Această instanţă a considerat validă clauza atributivă, conform art. 126 alin. (1) C. proc. civ., iar în conformitate cu art. 95 pct. 1, prin raportare la art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ., a stabilit că revine Tribunalului Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei.

La rândul său, prin sentinţa civilă nr. 640/17.03.2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut incidenţa art. 107 C. proc. civ., că sediul debitoarei este în jud. Buzău, dar şi că alegerea de competenţă s-a realizat exclusiv în favoarea creditoarei, evocând, totodată, că debitoarea nu a invocat contrariul.

În aceste condiţii, a apreciat că doar creditoarea era îndreptăţită să renunţe la aplicarea clauzei contractuale, fie expres, fie tacit, prin introducerea acţiunii la instanţa competentă potrivit legii, cea de la sediul pârâtei, conform art. 107 C. proc. civ. sau de la locul executării contractului, conform art. 113 alin. (1) pct. 3 din acelaşi act normativ. A subliniat şi că invocarea, chiar de către debitoare, a necompetenţei instanţei de la propriul sediu s-a făcut cu rea-credinţă, întrucât alegerea de competenţă s-a definitivat la data sesizării Tribunalului Buzău.

Constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va pronunţa regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău, pentru următoarele considerente:

Statuările divergente ale instanţelor aflate în conflict cu privire la competenţă derivă din interpretarea şi aplicarea cauzei atributive de competenţă inserată de părţi în contractul de furnizare nr. x/15.05.2015, prin care s-a prevăzut, la art. 11.1, că "orice neînţelegere rezultând din interpretarea, încheierea, executarea sau încetarea contractului, va fi dedusă spre competentă soluţionare instanţelor judecătoreşti competente de la sediul furnizorului".

Prin cererea introductivă, grefată pe răspunderea contractuală, furnizorul A. S.R.L. - care, la data începerii procesului, are sediul în Bucureşti - a chemat în judecată beneficiarul, B. S.A., la instanţa competentă pentru sediul acestuia, Tribunalul Buzău.

În temeiul art. 1.016 C. proc. civ., dacă debitorul nu plăteşte în termenul prevăzut de art. 1.015 alin. (1) C. proc. civ., creditorul poate introduce cererea privind ordonanţa de plată la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în prima instanţă.

În materia competenţei teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel". Articolul 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. consacră o competenţă teritorială alternativă în materia răspunderii contractuale, stabilind că într-o astfel de cerere, "În afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract".

Clauza atributivă de competenţă inclusă în convenţia iniţială încheiată între cele două părţi litigante - profesionişti -, a fost convenită în favoarea creditoarei, instanţa competentă fiind indicată expres ca fiind cea "de la sediul furnizorului".

Părţile litigante au încheiat la 11.07.2022 un acord de plată, în care au inserat la punctul 6 clauza potrivit căreia "(…) în situaţia neîndeplinirii întocmai de către debitor a obligaţiei sale de plată, aşa cum s-a menţionat la pct. 1, creditorul îşi rezervă dreptul de a se adresa instanţei competente". În alineatul următor s-a stabilit că acordul anulează şi înlocuieşte orice alte înţelegeri cu privire la debitul ce face obiectul convenţiei.

În aceste circumstanţe factuale, instanţa supremă reţine incidenţa art. 116 C. proc. civ., în sensul că reclamanta avea alegerea între mai multe instanţe competente şi era îndreptăţită să sesizeze fie instanţa desemnată prin convenţia iniţială, fie pe cea competentă potrivit dreptului comun.

Prin exercitarea acestui drept de opţiune de către creditoare, Tribunalul Buzău a devenit singura instanţă competentă să soluţioneze litigiul, iar opţiunea creditoarei nu poate fi cenzurată nici de pârât, nici de instanţă.

Altfel spus, în circumstanţele reliefate, cum reclamanta a decis să învestească Tribunalul Buzău, în circumscripţia căruia se află sediul pârâtei, aceasta din urmă nu poate contesta competenţa instanţei, care ar fi fost competentă şi dacă părţile nu stipulau clauza atributivă de competenţă în convenţia iniţială.

Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Tribunalului Buzău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 iunie 2023.