Wrongful-death insurance claim barred by final appeal; plaintiffs' appeal inadmissible, costs awarded.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiffs' appeal as inadmissible and ordered them to pay 1,190 RON in litigation costs to the defendant insurer, thereby leaving the Court of Appeal's decision in force—which had reversed the trial court's award of moral and material damages and rejected the claim as unfounded. The underlying dispute arose from a wrongful-death claim in which the plaintiffs (parents and siblings of the deceased) sought damages and delay penalties from the insurer; the Court of Appeal had annulled the first-instance judgment and dismissed the action, applying what the plaintiffs challenged as erroneous material law. The High Court ruled that under Article 483(2) of the Civil Procedure Code, as in force at the time the action was filed, decisions in insurance matters are not subject to appeal, so the Court of Appeal's decision was final and not reviewable, upholding the principle of legality of remedies under Articles 129 of the Constitution and 457 of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 24 C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 457 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Wrongful-death insurance claim barred by final appeal; plaintiffs' appeal inadmissible, costs awarded: The underlying dispute arose from a wrongful-death claim in which the plaintiffs (parents and siblings of the deceased) sought damages and delay penalties from the insurer; the Court of Appeal had annulled the first-instance judgment and dismissed the action, applying what the plaintiffs challenged as erroneous material law. The High Court ruled that under Article 483(2) of the Civil Procedure Code, as in force at the time the action was filed, decisions in insurance matters are not subject to appeal, so the Court of Appeal's decision was final and not reviewable, upholding the principle of legality of remedies under Articles 129 of the Constitution and 457 of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for declaring the appeal inadmissible, as decisions in insurance matters are not subject to appeal.
Used to reject the appeal as inadmissible.
Used to order the appellants to pay the respondent's legal costs.
Full text
Şedinţa publică din data de 20 iunie 2023
Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a Civila la 07.04.2020, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., au chemat în judecată pe pârâta K., prin reprezentant de despăgubiri L. S.R.L., cu citarea în calitate de intervenient forţat a lui M., solicitând obligarea pârâtei:
- la plata de despăgubiri ca urmare a prejudiciului moral suferit în urma decesului lui N., în sumă de câte 1.000.000 RON pentru părinţii defunctei, A. şi B. şi câte 500.000 RON pentru fraţii şi surorile defunctei, respectiv C., D., E., F., G., H., I. şi J.;
- la plata a penalităţilor de întârziere de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, din a zecea zi de la data la care asigurătorul va primi hotărârea definitivă şi până la plata efectivă a despăgubirilor;
- la plata cheltuielilor de judecată.
Prin încheierile din 26.10.2020 şi 07.12.2020, tribunalul şi-a reţinut competenţa pentru soluţionarea cauzei şi a stabilit că litigiului i se aplică legea română, întrucât prejudiciul moral s-a produs pe teritoriul României.
Prin sentinţa civilă nr. 2743/09.11.2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis acţiunea în parte şi a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamanţi a sumei de 300.000 RON pentru fiecare dintre părinţii defunctei, A. şi G., şi câte 200.000 RON pentru fiecare dintre fraţii şi surorile defunctei C., D., E., F., G., H., I., J., a penalităţilor de întârziere de 0,2% calculate pentru fiecare zi de întârziere, urmând ca plata să se efectueze din a zecea zi de la data la care hotărârea a rămas definitivă si până la plata efectivă a despăgubirilor, a sumei de 5.431,87 RON, cu titlu de daune materiale către reclamantul B. şi a sumei de 1.991,80 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel atât reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., cât şi pârâta K., prin reprezentant de despăgubiri L. S.R.L., care a atacat şi încheierile de şedinţă din 26.10.2020 şi 07.12.2020.
Prin decizia civilă nr. 1726A/16.11.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis apelul declarat de pârâtă K., prin reprezentant de despăgubiri L. S.R.L., a anulat încheierile din 26.10.2020 şi 07.12.2020, precum şi sentinţa civilă nr. 2743/09.11.2021 şi, rejudecând, a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată; totodată, a respins apelul declarat de reclamanţi ca nefondat şi i-a obligat, în solidar, la plata către pârâtă a sumei de 5.712 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., solicitând casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recurenţii au criticat decizia civilă în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinând că este rezultatul interpretării eronate a mai multor norme de drept material, iar instanţa de apel a considerat greşit că legea de drept material aplicabilă este cea austriacă.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la 14.03.2023, intimata-pârâtă K., prin reprezentant de despăgubiri L. S.R.L. a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, prin raportare la art. 483 alin. (2) C. proc. civ. în forma în vigoare la 07.04.2020, data sesizării instanţelor şi a solicitat obligarea recurenţilor-reclamanţi la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 şi 482 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte reţine următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., în art. 457.
Potrivit art. 24 C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar, potrivit art. 27 din acelaşi cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.
Înalta Curte va reţine că cererea introductivă este circumscrisă unei cereri în materia asigurărilor, iar potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., modificat prin art. I pct. 49 Legea nr. 310/2018, în vigoare la data sesizării instanţelor în cauza de faţă, 07.04.2020, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) materi[a] asigurărilor (...)".
Dispoziţia legală anterior evocate denotă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunţate în materia asigurărilor, care, potrivit textului de lege evocat anterior, pot fi atacate numai cu apel.
În acest cadru, Înalta Curte constată că excepţia inadmisibilităţii invocată de intimata-pârâtă este întemeiată, dat fiind că decizia civilă nr. 1726/A/16.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, recurată în cauză, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., fiind exclusă din sfera controlului de legalitate în recurs.
Cum recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală este de natură să încalce principiul legalităţii căilor de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul.
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 453 C. proc. civ., constatând culpa procesuală a recurenţilor-reclamanţi îi va obliga la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimata-pârâtă K., prin reprezentant de despăgubiri L. S.R.L., în sumă de 1.190 RON, reprezentând onorariu de avocat, conform documentelor justificative (factură şi extras privind virament bancar) depuse la dosarul cauzei .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J. împotriva deciziei civile nr. 1726A din 16 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca inadmisibil.
Obligă recurenţii-reclamanţi la plata către intimată-pârâtă a sumei de 1.190 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 iunie 2023.