Suspension of appeal trial pending annulment of negative compliance document in public procurement dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, definitively upholding the Court of Appeal's decision to suspend the trial of the contract enforcement case pending the final resolution of a separate, prior lawsuit. The dispute concerned a claim by a national railway company against a private service provider for late payment penalties based on a negative compliance document (document constatator) alleging deficient performance of a sectorial public procurement framework agreement. The decisive legal basis was Article 488(1)(5) of the Civil Procedure Code regarding procedural nullities, where the court determined that the lower instances correctly applied Article 413(1)(1) of the Civil Procedure Code to suspend the current proceedings because the validity of the alleged contractual breaches and the resulting penalty entitlements were contingent upon the outcome of the pending annulment action against the compliance document, thus establishing a dependency between the two matters.
Legislator headnote
AI generatedart. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 414 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 174 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Suspension of appeal trial pending annulment of negative compliance document in public procurement dispute: Memoriul de recurs formulat de recurentă a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 414 C. proc. civ., în cadrul căruia recurenta arată că motivele de suspendare a cauzei reţinute de instanţa de apel sunt neîntemeiate, iar în acest context, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., astfel că, recursul promovat va fi analizat din această perspectivă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 25 mai 2023
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 23 decembrie 2021 sub dosar nr. x/2021, reclamanta Compania Naţionala de Căi Ferate "CFR" S.A., în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 370.530 RON reprezentând c/valoare penalităţi de întârziere, respectiv facturile cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1491 din 22 iunie 2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2021 a fost admisă cererea reclamantei COMPANIA NATIONALA DE CĂI FERATE CFR S.A., fiind obligată pârâta A. S.R.L. la plata către reclamantă a sumei de 370.530 RON, reprezentând contravaloare facturi nr. x/3.12.2020 şi nr. x/29.01.2021 şi a sumei de 7310 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, pârâta A. S.R.L. a declarat apel.
Prin încheierea din 18 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă s-a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecăţii cererii de apel formulate de apelanta-pârâtă A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1491 din 22 iunie 2022 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A., până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 414 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de recurs, casarea încheierii atacate şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii, cu cheltuieli de judecată.
În memoriul de recurs, recurenta arată că motivele de suspendare a cauzei reţinute de instanţa de apel sunt neîntemeiate, întrucât documentul constatator nr. Înv. 2/68/16.02.2021 a fost emis de entitatea contractantă, având în vedere că prestatorul a avut o prestaţie necorespunzătoare privind executarea contractului.
Astfel, documentul constatator, faţă de regimul stabilit de prevederile art. 1611 din Normele de aplicare a Legii privind achiziţiile sectoriale nr. 99/2016, cu modificările ulterioare, aprobate prin H.G. nr. 394/2016, cu modificările ulterioare, este o obligaţie a entităţii contractante, care trebuie să-l emită atât pentru o conduită corespunzătoare a prestatorului în executarea contractului, cât şi pentru o conduită necorespunzătoare în executarea contractului.
În acest context, recurenta susţine că acest act se emite la momentul finalizării prestării serviciilor, iar în speţă de faţă s-a emis un document constatator negativ, potrivit motivelor arătate pe larg în cuprinsul acestui înscris, din care rezultă conduita necorespunzătoare avută în executarea contractului de către prestator.
În acest sens, recurenta arată că scopul legiuitorului pentru documentele constatatoare negative îl reprezintă posibilitatea sancţionării contractanţilor în sensul de a-l pune în imposibilitatea de a participa la viitoare proceduri de licitaţie, putând fi excluşi de către entităţile contractante cu respectarea art. 180 alin. (1) lit. g) coroborat cu art. 180 alin. (6) şi 184 alin. (1) si (5) din Legea nr. 99/2016, conform cărora, entitatea contractantă exclude de la procedura operatorul economic care şi-a încălcat în mod grav sau repetat obligaţiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract sectorial, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancţiuni. Pentru a nu fi excluşi, orice operator economic aflat în oricare dintre situaţiile prevăzute de art. 180 care atrag excluderea din procedura de atribuire poate furniza dovezi care să arate că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-şi demonstra în concret credibilitatea prin raportare la motivele de excludere.
Faţă de această situaţie, recurenta apreciază că dezlegarea prezentei pricini nu depinde de dosarul în care s-a solicitat anularea documentului constatator evocat.
Prin întâmpinarea, depusă la 13 martie 2023, intimata-pârâtă A. S.R.L. a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a încheierii de şedinţe atacate, cu consecinţa menţinerii măsurii suspendării judecăţii cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2021 până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
Analizând decizia atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, Înalta Curte reţine că recursul declarat de recurenta-reclamantă COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:
Memoriul de recurs formulat de recurentă a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 414 C. proc. civ., în cadrul căruia recurenta arată că motivele de suspendare a cauzei reţinute de instanţa de apel sunt neîntemeiate, iar în acest context, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., astfel că, recursul promovat va fi analizat din această perspectivă.
Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularităţi de ordin procedural ce sunt sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., dispoziţii ce constituie dreptul comun în materia actelor de procedură şi care vizează o singură ipoteză de nulitate, respectiv încălcarea formelor procedurale.
În argumentarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia "casarea unor hotărâri se poate cere atunci când prin hotărârea dată instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii", context în care recurenta susţine că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., evocate de către instanţa de apel pentru suspendarea judecăţii cererii de apel
Această critică este neîntemeiată întrucât, contrar raţionamentului recurentei suspendarea prezentei cauze până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă a fost dispusă în mod legal, întrucât dezlegarea acesteia depinde de modul de soluţionare a acestui dosar, deoarece documentul constatator nr. înv. 2/68/16.02.2021, prin care s-au invocat o serie de neregularităţi în executarea contractului, a fost contestat de către intimata-pârâtă A. S.R.L. şi face obiectul dosarului nr. x/2021
Astfel, prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. x/2021, intimata-pârâtă A. S.R.L. a atacat punctual toate presupusele nereguli invocate de către recurenta - reclamantă din prezenta cauză, considerând că documentul constatator nr. înv. 2/68/16.02.2021 este nelegal şi neîntemeiat, solicitând în acest sens, anularea acestuia.
Prin urmare, legătura existentă între cele două cauze este evidentă, în condiţiile în care, în justificarea măsurii adoptate, instanţa de apel a consemnat aspecte din sentinţa civilă nr. 289 din 18 februarie 2022, prin care, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în declinarea competenţei de soluţionare a acelei cauze, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a reţinut că actul constatator priveşte un raport juridic contractual ce vizează executarea sau neexecutarea de către reclamantă a obligaţiilor izvorâte din contractul de achiziţie publică - acord cadru, astfel că analiza temeiniciei acestor constatări vizează însăşi executarea contractului.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că problema litigioasă dedusă judecăţii prin cererea ce face obiectul dosarului nr. x/2021 - aceea a executării sau neexecutării corespunzătoare a obligaţiilor contractuale de către intimata-pârâtă A. S.R.L. - trebuie analizată înainte de problema litigioasă ce face obiectul prezentului dosar şi, anume aceea a posibilei incidenţe a dreptului recurentei CFR S.A. de a pretinde penalităţi de întârziere calculate tocmai pentru pretinsa executare necorespunzătoare a contractului.
Pentru toate argumentele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. împotriva încheierii din 18 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. împotriva încheierii din 18 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. S.R.L..
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2023.