Revision request rejected for lack of identity of parties, precluding *res judicata* effect of parallel decisions involving the same union but different members and employers.

Şedinţa publică din data de 24 mai 2023

Asupra cererii de revizuire de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la 24.05.2022 pe rolul Tribunalului Maramureş, secţia I civilă, reclamantul Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş, în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F. şi G. a chemat în judecată pe pârâta Şcoala Gimnazială Lăpuş, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâta la calcularea şi plata în favoarea membrilor de sindicat reclamanţi, personal nedidactic, a sporului de 15% din salariul de bază pentru desfăşurarea activităţii în condiţii periculoase sau vătămătoare, precum şi a diferenţelor salariale rezultate din neacordarea acestuia începând cu 31.01.2018 şi, în continuare, până la acordarea acestuia pe statul de plată lunar, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare aferentă drepturilor băneşti pretinse, începând cu data de la care se cuvin diferenţele salariale şi până la achitarea lor integrală.

Prin sentinţa civilă nr. 1305/21.09.2022, Tribunalul Maramureş, secţia I civilă a respins acţiunea.

Împotriva acestei sentinţe, Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş, în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F., G., a declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 341/A/21.02.2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, a fost respins ca nefondat.

La 23.03.2023 Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş a formulat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cerere de revizuire împotriva deciziei sus-menţionate prin care a solicitat anularea acesteia.

În motivare, a arătat că hotărârea suspusă revizuirii este potrivnică deciziilor civile nr. 1947/A/24.10.2022, nr. 2091/A/02.11.2022 şi nr. 2256/A/14.11.2022, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, care, contrar instanţei de apel din cauză, a admis acţiunile iniţiate în numele membrilor de sindicat şi a obligat pârâtele la calculul şi plata sporului pentru desfăşurarea activităţii în condiţii periculoase sau vătămătoare, a diferenţelor salariale neachitate şi a dobânzii legale aferente acestor sume.

A mai precizat că litigiile în care au fost pronunţate hotărârile sus-menţionate au avut acelaşi obiect şi că în temeiul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, era necesară asigurarea unei practici unitare din partea instanţelor judecătoreşti.

În continuare, revizuentul a expus argumente pe fondul cauzei din perspectiva cărora a apreciat caracterul întemeiat al acţiunii sale.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

Analizând decizia atacată prin prisma motivului de revizuire invocat, Înalta Curte reţine următoarele:

Pe calea revizuirii, autorul căii de atac a invocat incidenţa ipotezei prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arătând că decizia atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziilor civile nr. 1947/A/24.10.2022, nr. 2091/A/02.11.2022 şi nr. 2256/A/14.11.2022, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în cadrul unor litigii purtate de Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş în numele unor membri de sindicat, cu acelaşi obiect ca şi cel din cauza în care a fost pronunţată decizia a cărei anulare se solicită.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

De asemenea, conform art. 513 alin. (4) C. proc. civ., "Dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre şi, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat."

Astfel, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, aplicabilă în cauză faţă de data începerii procesului (24.05.2022), se poate obţine retractarea unei hotărâri judecătoreşti atât pentru încălcarea efectului negativ, cât şi a celui pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări: prima, consacrată de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., corespunde unui efect negativ, de natură să oprească o a doua judecată şi ea presupune tripla identitate (de părţi, obiect şi cauză); a doua, prevăzută de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., operează când acest efect al hotărârii se manifestă pozitiv şi reflectă modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre aceleaşi părţi, care nu mai pot fi contrazise şi care se impun într-un alt proces aflat în legătură cu cel anterior.

Prin urmare, Înalta Curte impune părţilor concluzia că cerinţa identităţii de părţi este o condiţie esenţială în cazul invocării ambelor efecte ale autorităţii de lucru judecat, neîntrunirea ei făcând de prisos analiza celorlalte condiţii prevăzute de lege pentru reţinerea efectului negativ al acesteia - identitate de obiect şi cauză, precum şi a chestiunii litigioase pretins dezlegate diferit pentru verificarea încălcării efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Această concluzie decurge inclusiv din principiul relativităţii efectelor hotărârii judecătoreşti consacrat de art. 435 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "Hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora", precum şi din considerentele deciziei nr. 18/2020, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că "principiul relativităţii hotărârii judecătoreşti, atât sub aspectul efectelor obligatorii, cât şi al lucrului judecat, presupune ca ceea ce a fost judecat să nu poată folosi sau, în principiu, să nu poată fi opus decât de către părţile în proces (şi succesorii acestora), fundamentul şi justificarea acestui principiu constituindu-le contradictorialitatea şi dreptul la apărare" (paragraful 95).

Analizând hotârârile în raport cu care s-a invocat încălcarea autorităţii de lucru judecat - deciziile civile nr. 1947/A/24.10.2022, nr. 2091/A/02.11.2022 şi nr. 2256/A/14.11.2022 ale Curţii de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Înalta Curte constată că, deşi ele au fost date în procese prin care s-a urmărit valorificarea unor drepturi legale similare cu cele ale membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F. şi G., în numele cărora revizuentul a iniţiat demersul judiciar, aceste persoane nu au avut calitatea de parte în respectivele dosare.

Dimpotrivă, în litigiile în care au fost pronunţate hotărârile enunţate anterior au fost deduse judecăţii raporturi juridice existente între alte persoane reprezentate de Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş şi unităţi de învăţământ la care aceştia îşi desfăşurau activitatea - Grădiniţa cu Program Prelungit H. Baia Mare, Şcoala Gimnazială Crasna Vişeului şi Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 8 Baia Mare.

În acest context, nefiind invocată încălcarea unei hotărâri judecătoreşti definitive care să fi tranşat o chestiune litigioasă în legătură cu raportul juridic dintre intimată şi A., B., C., D., E., F. şi G., Înalta Curte constată că în cauză cerinţa identităţii de părţi nu este întrunită, sens în care nici încălcarea autorităţii de lucru judecat, atât în manifestarea sa negativă, cât şi pozitivă nu poate fi reţinută.

Împrejurarea că părţile din litigii şi hotărâri pronunţate în cauze distincte au fost reprezentate de acelaşi sindicat, în temeiul art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, nu este de natură să conducă la concluzia că aceste dosare au avut aceleaşi părţi reclamante, întrucât efectele hotărârilor se răsfrâng numai asupra părţilor, nu şi asupra reprezentanţilor lor, aspect ce rezultă şi din prevederile art. 28 alin. (2) teza finală din aceeaşi lege, potrivit cărora "Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală, dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres".

Prin fundamentarea demersului său judiciar pe motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., autorul căii de atac îşi manifestă, în realitate, nemulţumirea faţă de practica neunitară a Curţii de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în legătură cu aspectele sesizate în revizuire, care, însă, în considerarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu poate fi remediată în calea extraordinară de atac a revizuirii.

În aceste condiţii, nefiind incident motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, pentru raţiunile înfăţişate anterior, în temeiul art. 513 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş, în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F. şi G., împotriva deciziei civile nr. 341/A/21.02.2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 mai 2023.