Peremption of company’s damages appeal upheld for imputable inactivity despite insolvency.
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice (Second Civil Section) dismissed as unfounded the appeal (recurs) brought by the debtor company against the Cluj Court of Appeal's civil decision no. 2270/A/2022 of 14 November 2022, thereby upholding that decision, which had declared the company's damages claim action (originally against a debtor for 23,640.96 RON plus interest) as perimated (lapsed for inactivity). The underlying dispute concerned a first-instance judgment partly upholding a limitation-of-action (prescription) exception and dismissing parts of the claim; the company's appeal had been suspended under Art. 413(1) pt. 1 Code of Civil Procedure pending another case, and after that case became final on 11 January 2022, the appellate court found the appeal had remained inactive for over six months and declared it perimated. On appeal, the company argued that, having entered insolvency in May 2022, its judicial administrator was not cited and it had no knowledge of the proceedings, and that the appellate court should have postponed the hearing to cite the administrator under Arts. 153(1)-(2) and 219(2) Code of Civil Procedure, and that peremption should have been suspended under Art. 418(3). The High Court rejected these arguments, holding that the company had been legally cited at its registered office for the 14 November 2022 hearing (indeed, it appeared via legal counsel), that it was not in insolvency when the case was suspended and thus bore the duty to notify the court of any change (Art. 172), and that the conditions of Art. 416 Code of Civil Procedure—six months of inactivity imputable to the party—were met, with no ground for suspension; the appellate court had therefore correctly applied the procedural rules. The decision is final.
Legislator headnote
AI generatedart. 58 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2014, art. 219 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 199 alin. (1) C. proc. civ, art. 153 C. proc. civ, art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ; Peremption of company’s damages appeal upheld for imputable inactivity despite insolvency: 2270/A/2022 of 14 November 2022, thereby upholding that decision, which had declared the company's damages claim action (originally against a debtor for 23,640.96 RON plus interest) as perimated (lapsed for inactivity). The underlying dispute concerned a first-instance judgment partly upholding a limitation-of-action (prescription) exception and dismissing parts of the claim; the company's appeal had been suspended under Art. 413(1) pt. 1 Code of Civil Procedure pending another case, and after that case became final on 11 January 2022, the appellate court found the appeal had remained inactive for over six months and declared it perimated. On appeal, the company argued that, having entered insolvency in May 2022, its judicial administrator was not cited and it had no knowledge of the proceedings, and that the appellate court should have postponed the hearing to cite the administrator under Arts. 153(1)-(2) and 219(2) Code of Civil Procedure, and that peremption should have been suspended under Art. 418(3). The High Court rejected these arguments, holding that the company had been legally cited at its registered office for the 14 November 2022 hearing (indeed, it appeared via legal counsel), that it was not in insolvency when the case was suspended and thus bore the duty to notify the court of any change (Art. 172), and that the conditions of Art. 416 Code of Civil Procedure—six months of inactivity imputable to the party—were met, with no ground for suspension; the appellate court had therefore correctly applied the procedural rules. The decision is final.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for rejecting the appeal as unfounded.
Full text
Şedinţa publică din data de 17 mai 2023
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud la 12.05.2019 sub nr. x/2020, reclamanta Lucrări Drumuri şi Poduri S.A. a solicitat instanţei obligarea pârâtului A. la plata sumei de 23.640,96 RON pentru prejudiciul cauzat reclamantei, cu dobânzi calculate de la 01.05.2019 şi până la plata efectivă.
Prin sentinţa civilă nr. 323/F/2020 din 06.10.2020, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosar nr. x/2020, a fost admisă în parte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru pretenţiile în cuantum de 19.578,68 RON şi a fost respinsă ca nefondată acţiunea pentru restul pretenţiilor, fiind obligată reclamanta să plătească pârâtului 3.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Lucrări Drumuri şi Poduri S.A.
La termenul de judecată din 15.11.2021, instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Bistriţa.
Prin referatul întocmit de compartimentul arhivă la data de 29.09.2022, s-a constatat că dosarul nr. x/2020 a fost soluţionat la 08.07.2021, hotărârea rămânând definitivă la data de 11.01.2022, sens în care a fost înaintat pentru a se dispune asupra excepţiei perimării.
Prin decizia civilă nr. 2270/A/2022 din 14 noiembrie 2022, Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, a constatat perimată acţiunea formulată de societatea Lucrări Drumuri şi Poduri S.A. în contradictoriu cu pârâtul A. având ca obiect despăgubiri.
Împotriva acestei decizii, Lucrări Drumuri şi Poduri S.A. a declarat recurs.
Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:
Prin memoriul de recurs se arată că prin încheierea nr. 180/112 din 06.05.2022 societatea Lucrări Drumuri şi Poduri S.A. a intrat în procedura de insolvenţă, fiind numit administrator judiciar C.I.I. B.. Recurenta-reclamantă redă dispoziţiile art. 58 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2014 cu privire la atribuţiile administratorului judiciar şi arată că deşi avea posibilitatea să depună o cerere de repunere pe rol în prezentul dosar suspendat, aceasta nu a fost citată şi nu a avut cunoştinţă de existenţa procesului, până la data de 14.11.2022, când societatea, prin consilier juridic s-a prezentat în faţa instanţei de apel.
Totodată, recurenta-reclamantă susţine că deşi consilierul juridic a precizat în faţa instanţei la termenul din 14.11.2022 faptul că societatea Lucrări Drumuri şi Poduri S.A. a intrat în insolvenţă, instanţa de apel, cu încălcarea prevederilor art. 153 alin. (1) şi (2) şi a art. 219 alin. (2) C. proc. civ., nu a amânat procesul în vederea citării administratorului judiciar, pronunţând decizia prin care a constatat perimată cererea.
În continuare, recurenta-reclamantă redă prevederile art. 416 pct. 2 şi 3 cu privire la termenul de perimare, precum şi dispoziţiile art. 418 pct. 3 referitoare la suspendarea perimării.
Recurenta-reclamantă şi-a întemeiat cererea de recurs pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Intimatul-pârât a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii cererii de recurs pentru lipsa semnăturii, excepţia nulităţii pentru lipsa motivelor de recurs, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Cu titlu prealabil, instanţa supremă reţine că cererea de recurs scanată şi transmisă în format electronic cuprinde semnătura recurentei-reclamante, astfel cum prevede art. 199 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cu care " Cererea de chemare în judecată depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poştă, curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare."
Totodată, se constată că prin cererea de recurs au fost dezvoltate critici de nelegalitate cu privire la încălcarea normelor de drept procesual care pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Recurenta-reclamantă a invocat, în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., că instanţa de apel a pronunţat hotărârea prin care a constatat perimată cererea, cu încălcarea prevederilor art. 153 alin. (1) şi (2) şi a art. 219 alin. (2) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri poate fi cerută atunci când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
Instanţa supremă reţine că susţinerile recurentei-reclamante prin care arată că nu a formulat cerere de repunere pe rol întrucât nu a fost legal citat administratorul judiciar şi nu a avut cunoştinţă de existenţa procesului, nu pot fi primite.
Potrivit prevederilor art. 153 C. proc. civ.:
"(1)Instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori s-au prezentat personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel. (2) Instanţa va amâna judecarea şi va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege, sub sancţiunea nulităţii."
Totodată, potrivit art. 219 alin. (2) C. proc. civ.:
"În cazul în care părţile nu răspund la apel, instanţa va verifica dacă procedura de citare a fost îndeplinită şi, după caz, va proceda, în condiţiile legii, la amânarea, suspendarea ori la judecarea procesului. "
Înalta Curte reţine că, din verificările efectuate în dosarul Curţii de Apel Cluj rezultă că societatea recurentă a fost legal citată la sediul acesteia pentru termenul de judecată din 14.11.2022, astfel cum atestă procesul-verbal de înmânare aflat la fila x.
Totodată, se observă din actele dosarului că la data suspendării cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., respectiv la 15.11.2021, societatea reclamantă nu se afla în procedura de insolvenţă, sens în care revenea recurentei-reclamante obligaţia să comunice instanţei de apel acest aspect, precum şi noul loc pentru citare, astfel cum prevede art. 172 C. proc. civ.
De asemenea, instanţa supremă constată că din practicaua deciziei recurate rezultă fără echivoc că părţile au fost reprezentate la termenul de judecată din 14.11.2022, recurenta-reclamantă fiind reprezentată de consilier juridic, sens în care ambele părţi şi-au exprimat poziţia procesuală cu privire excepţia de perimare, respectându-se drepturile şi garanţiile procesuale ale acestora.
Aşa fiind, instanţa supremă constată că instanţa de apel a pronunţat decizia recurată cu respectarea normelor procedurale aplicabile în materie, în conformitate cu prevederile art. 153 şi art. 219 alin. (2) C. proc. civ., aşa încât nu se poate reţine un viciu de nelegalitate a deciziei civile recurate din această perspectivă, cu privire la încălcarea procedurii de citare.
Referitor la susţinerile recurentei privind termenul de perimare şi suspendarea perimării cererii, instanţa supremă reţine că potrivit art. 416 C. proc. civ.: " (1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă. (3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată. ", iar potrivit art. 418 alin. (3) C. proc. civ.:
"Perimarea se suspendă, de asemenea, pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege."
Din prevederile legale enunţate rezultă că perimarea va putea fi dispusă în cazul constatării îndeplinirii anumitor condiţii, respectiv: învestirea instanţei cu o cerere care a declanşat o judecată în primă instanţă sau într-o cale de atac, rămânerea cauzei în nelucrare pentru un termen de cel puţin 6 luni, lăsarea cauzei în nelucrare din motive imputabile părţii.
Instanţa supremă reţine că procesul civil este guvernat de reguli stricte ce ghidează fiecare etapă, părţile fiind obligate "să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia", după cum prevede expres art. 10 alin. (1) C. proc. civ.
În cazul în care părţile, cu precădere reclamantul, nu stăruie în judecată, după ce aceasta a fost suspendată potrivit art. 413 C. proc. civ., legiuitorul a prevăzut sancţiunea perimării, având în vedere lipsa unui interes legitim pentru judecată.
Înalta Curte reţine că în speţă, din istoricul litigiului dedus judecăţii, rezultă că la data de 15.11.2021 a fost dispusă suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Bistriţa, dosar soluţionat la data de 08.07.2021, prin respingerea apelului, hotărârea rămânând definitivă la data de 11.01.2022, prin nerecurare.
Ca atare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că decizia atacată a fost pronunţată în temeiul dispoziţiilor legale aplicabile speţei, Curtea de Apel Cluj reţinând în mod corect că prezentul dosar a rămas în nelucrare din vină părţilor mai mult de 6 luni de zile, perioadă în care nu intervenit vreun motiv de întrerupere sau suspendare, sens în care în cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 416 C. proc. civ.
Având în vedere cele reţinute, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă LUCRĂRI DRUMURI ŞI PODURI S.A. prin administrator judiciar C.I.I. B. împotriva deciziei civile nr. 2270/A/2022 din 14 noiembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă LUCRĂRI DRUMURI ŞI PODURI S.A. prin administrator judiciar C.I.I. B. împotriva deciziei civile nr. 2270/A/2022 din 14 noiembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 mai 2023.