Commercial debt claim upheld; appeal quashed as unfounded, late defense null.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal's decision that had reversed the first-instance judgment and awarded the claimant approximately 1,075,010.40 RON in unpaid debts plus 77,946.56 RON in late-payment penalties and costs. The underlying dispute arose from a commercial claim for payment, where the trial court had annulled the claim for lack of procedural capacity, but the appellate court found that exception groundless and ruled on the merits. The defendant's appeal challenged the appellate court's decision to retain and adjudicate the case on the merits rather than remanding it to the first instance under Article 480(3) of the Civil Procedure Code, arguing that its request for remand via its statement of defense had been ignored. The High Court rejected this argument, holding that the defendant's statement of defense was filed late and thus null under Articles 185 and 208 of the Civil Procedure Code, so its remand request had no legal effect; consequently, the appellate court correctly applied the first thesis of Article 480(3) in deciding the merits itself.
Legislator headnote
AI generatedart. 480 alin. (3) C. proc. civ, art. 480 C. proc. civ, art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ, art. 483 alin. (3) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 208 C. proc. civ; Commercial debt claim upheld; appeal quashed as unfounded, late defense null: The underlying dispute arose from a commercial claim for payment, where the trial court had annulled the claim for lack of procedural capacity, but the appellate court found that exception groundless and ruled on the merits. The defendant's appeal challenged the appellate court's decision to retain and adjudicate the case on the merits rather than remanding it to the first instance under Article 480(3) of the Civil Procedure Code, arguing that its request for remand via its statement of defense had been ignored. The High Court rejected this argument, holding that the defendant's statement of defense was filed late and thus null under Articles 185 and 208 of the Civil Procedure Code, so its remand request had no legal effect; consequently, the appellate court correctly applied the first thesis of Article 480(3) in deciding the merits itself.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for rejecting the appeal as unfounded.
Full text
Şedinţa publică din data de 11 mai 2023
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 728 din 12/04/2022 pronunţată în Dosarul nr. x/2021 de către Tribunalul Bucureşti, secţia a VI a civilă a fost admisă excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă. A fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâta B..
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta prin care a solicitat admiterea apelului formulat pe cale de consecinţă, anularea sentintei civile nr. 728/12.04.2022, iar în rejudecarea cauzei, schimbarea în tot a sentinţei apelate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
Prin decizia civilă nr. 1614 din 21 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost admis apelul formulat de apelanta - reclamantă A. S.A. în contradictoriu cu intimata - pârâtă B., SUCURSALA BUCURESTI, împotriva sentinţei civile nr. 728/12.04.2022, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2021 şi în consecinţă a fost anulată hotărârea apelantă, iar în rejudecare a fost respinsă excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei ca neîntemeiată. A fost admisă cererea de chemare în judecată şi obligată pârâta la plata sumei de 1.075.010,40 RON debit restant şi la plata sumei de 77.946,56 RON penalităţi de întârziere către reclamantă. A fost obligată intimata-pârâtă la plata sumei de 25.528,55 RON cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, fond şi apel, către apelanta-reclamantă.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs recurenta-pârâtă B. solicitând admiterea recursului, casarea în tot a deciziei atacate întrucât instanţa de apel a reţinut în mod nelegal cauza spre rejudecare.
Recurenta a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ. arătând că instanţa de apel a reţinut cauza spre rejudecare deşi ambele părţi au solicitat conform art. 480 alin. (3) C. proc. civ. transmiterea cauzei primei instanţe în vederea rejudecării.
Recurenta învederează faptul că menţiunea instanţei cu privire la solicitarea întemeiată pe art. 480 C. proc. civ. nu îndeplineşte cerinţele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. deoarece nu sunt expuse motivele de fapt şi de drept pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru trimiterea cauzei spre rejudecare.
Argumentul reţinut de instanţa de apel că nu sunt întrunite condiţiile art. 480 C. proc. civ. pe motiv că prima instanţă nu a soluţionat cauza pe fond contravine textului de lege care tocmai acest lucru prevede.
În continuarea memoriului de recurs sunt expuse consideraţii pe fondul cauzei.
Intimata-reclamantă A. S.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
La termenul de judecată din 11 mai 2023, în temeiul art. 483 alin. (3) C. proc. civ. Înalta Curte a luat în examinare recursul şi a reţinut următoarele:
Recurenta invocă motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 susţinând că prin admiterea apelului reclamantei şi reţinerea cauzei pentru soluţionare pe fond au fost încălcate dispoziţiile art. 480 alin. (3) C. proc. civ. în condiţiile în care s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
Potrivit art. 480 alin. (3) C. proc. civ., în cazul în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, în cazul în care părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare.
Recurenta a arătat faptul că a solicitat prin întâmpinare trimiterea cauzei pentru rejudecare primei instanţe, însă instanţa de apel ar fi trecut peste această solicitare, fapt care atrage nelegalitatea deciziei atacate.
Analizând considerentele deciziei atacate, Înalta Curte va reţine ca nefondate susţinerile recurentei privind încălcarea dispoziţiilor art. 480 alin. (3) C. proc. civ. raportat la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Astfel, instanţa de apel a reţinut că intimata, deşi a depus întâmpinare, a fost decăzută din acest drept conform celor dispuse prin încheierea de dezbateri de la termenul din 30/09/2022, respectiv reţinerea tardivităţii depunerii întâmpinării.
Conform art. 208 C. proc. civ. întâmpinarea este obligatorie, în afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel, iar nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
Potrivit art. 185 C. proc. civ. când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului, în afară de cazul când legea dispune altfel. Actul de procedură efectuat peste termen este lovit de nulitate.
Raportat la aceste dispoziţii legale şi având în vedere caracterul obligatoriu al depunerii întâmpinării în cauză, constatarea tardivităţii întâmpinării are ca efect intervenirea sancţiunea nulităţii acesteia, inclusiv în ceea ce priveşte cererile formulate în cuprinsul acesteia.
În consecinţă, aplicarea sancţiunii nulităţii a lăsat lipsită de efecte cererea recurentei de trimitere a cauzei pentru rejudecare primei instanţe, situaţie în care instanţa de apel a făcut aplicabilitatea tezei I a alin. (3) a art. 480 C. proc. civ. condiţiile acestor dispoziţii fiind îndeplinite în cauză.
În aceste condiţii, chiar dacă prima instanţă a soluţionat cauza fără a intra în cercetarea fondului, în lipsa unei solicitări care să respecte cerinţele legale, în mod corect instanţa de apel a procedat la evocarea fondului, condiţiile impuse de textul de lege menţionat anterior fiind îndeplinite.
Înalta Curte va reţine ca nefondate criticile recurentei privind încălcarea dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. vizând inexistenţa în cuprinsul deciziei de apel a motivelor de fapt şi de drept care susţin concluzia neîndeplinirii condiţiilor pentru reţinerea cauzei spre rejudecare.
Astfel cum s-a arătat, instanţa de apel a reţinut tardivitatea depunerii întâmpinării, consecinţele unei astfel de sancţiuni rezultând din dispoziţiile legale, respectiv art. 208 şi 185 C. proc. civ., menţionate anterior, motiv pentru care s-a reţinut aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 480 alin. (3), teza I C. proc. civ.
Faţă de considerentele reţinute, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. împotriva deciziei civile nr. 1614 din 21 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. împotriva deciziei civile nr. 1614 din 21 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.A.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2023.