Revision request for hazard allowance inadmissible due to lack of res judicata contradiction from similar judgments

Şedinţa publică din data de 09 mai 2023

Asupra revizuirii, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 26 mai 2022, reclamantul A., în numele membrului de sindicat B., a chemat în judecată pârâta ŞCOALA GIMNAZIALĂ VALEA VIŞEULUI, solicitând instanţei obligarea unităţii de învăţământ la:

1. calcularea şi plata, în favoarea membrului de sindicat reclamant, personal didactic auxiliar, a sporului de 15% din salariul de bază pentru desfăşurarea activităţii în condiţii periculoase sau vătămătoare, precum şi a diferenţelor salariale rezultate din neacordarea acestuia, începând cu 31.01.2018 şi, în continuare, până la acordarea acestuia pe statul de plată lunar;

2. actualizarea cu indicele de inflaţie a sumelor calculate conform punctului 1 şi plata sumelor rezultate;

3. calculul şi plata dobânzii legale, daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, aferente drepturilor băneşti calculate conform punctelor 1 şi 2, începând cu data de la care se cuvin diferenţele salariale şi până la achitarea integrală a acestor diferenţe.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 194 coroborate cu cele ale art. 148 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., ale art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, H.G. nr. 34/2018, art. 1530 şi urm. din C. civ., art. 2 din O.G. nr. 13/2011, ale art. 268 alin. (1) lit. c) şi art. 278 Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin sentinţa civilă nr. 1404/2022 din 30 septembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Maramureş - secţia I Civilă a respins cererea formulată de reclamantul A. în numele membrului de sindicat B., în contradictoriu cu pârâta ŞCOALA GIMNAZIALĂ VALEA VIŞEULUI.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul.

Prin decizia civilă nr. 360/A/2023 din 22 februarie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1404/2022 din 30 septembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Maramureş - secţia I Civilă în dosarul nr. x/2022, pe care a păstrat-o.

Prin cererea înregistrată la 13 martie 2023 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub numărul x/2023, A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 360/A/2023 din 22 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuentul a susţinut, în esenţă, că această decizie este contradictorie deciziei civile nr. 2256/A/2022 din 14 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. x/2022, deciziei civile nr. 1947/A/2022 din 24 octombrie 2022 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. x/2022, respectiv deciziei civile nr. 2092/A/2022 din 02 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. x/2022, prin care au fost admise acţiunile formulate de acesta şi acordate sporuri pentru desfăşurarea activităţii în condiţii periculoase sau vătămătoare, diferenţele salariale rezultate din neacordarea acestuia, actualizate cu indicele de inflaţie precum şi plata dobânzii legale penalizatoare aferente drepturilor băneşti solicitate.

Ulterior datei pronunţării deciziilor mai sus menţionate, prin decizia civilă nr. 360/A/2023, a cărei anulare se solicită, Curtea de Apel Cluj, la 22 februarie 2023, a respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinţei civile nr. 1404/2022 din 30 septembrie 2022 pronunţată de Tribunalul Maramureş - secţia I Civilă în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu pârâta ŞCOALA GIMNAZIALĂ VALEA VIŞEULUI.

A învederat revizuentul faptul că, atât în prezentul dosar cât şi în cele precitate, reclamant este A., pârât este o unitate de învăţământ, iar obiectul îl reprezintă calcularea şi plata, în favoarea membrului de sindicat reclamant, a sporului de 15% din salariul de bază pentru desfăşurarea activităţii în condiţii periculoase sau vătămătoare, precum şi a diferenţelor salariale rezultate din neacordarea acestuia.

A subliniat revizuentul faptul că, în baza principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi, implicit, a autorităţilor judecătoreşti, este necesară asigurarea caracterului unitar al practicii judecătoreşti, iar practica unitară, vizând cauze civile identice/similare din punct de vedere al cererilor şi pretenţiilor, trebuie să înlăture incertitudinea juridică.

Se mai susţine că acordarea sporului pentru condiţii deosebite de muncă vătămătoare sau periculoase, condiţionat de cuantumul salariului de bază rezultat în urma aplicării etapizate a legii, creează diferenţe între angajaţii care desfăşoară aceeaşi activitate în condiţii de risc, întrucât unii ar beneficia mai devreme de acest spor, iar alţii mai târziu, în funcţie de momentul primirii salariului de bază la nivelul prevăzut de Legea nr. 153/2017 pentru anul 2022.

Pentru aceste motive, se solicită admiterea cererii de revizuire şi anularea în tot a hotărârii atacate.

Examinând cererea de revizuire dedusă judecăţii, prin raportare la dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 şi art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri definitive, care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

De asemenea, conform art. 513 alin. (4) C. proc. civ., "dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre şi, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat".

Raţiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat.

Efectul negativ al autorităţii de lucru judecat este consacrat de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect".

În schimb, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat este reglementat de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., conform căruia "oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă."

În timp ce efectul negativ al autorităţii de lucru judecat presupune tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, efectul pozitiv implică existenţa unei chestiuni litigioase definitiv tranşate între aceleaşi părţi, ce nu mai poate fi repusă în discuţie într-un proces ulterior.

În consecinţă, cerinţa identităţii de părţi este comună ambelor aspecte ale autorităţii de lucru judecat.

Această concluzie decurge inclusiv din principiul relativităţii efectelor hotărârii judecătoreşti consacrat de art. 435 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora."

De altfel, prin Decizia nr. 18/17.02.2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că "principiul relativităţii hotărârii judecătoreşti, atât sub aspectul efectelor obligatorii, cât şi al lucrului judecat, presupune ca ceea ce a fost judecat să nu poată folosi sau, în principiu, să nu poată fi opus decât de către părţile în proces (şi succesorii acestora), fundamentul şi justificarea acestui principiu constituindu-le contradictorialitatea şi dreptul la apărare" (paragraful 95).

Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac ce permite remedierea acelor greşeli comise în activitatea de judecată care se înscriu în cazurile punctuale şi motivele specifice admise de legiuitor, iar extinderea acestor cazuri şi motive nu se înscriu în voinţa legiuitorului, îndepărtându-se de la principiul securităţii juridice întrucât deschide căi de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti acolo unde legiuitorul nu a făcut-o.

Invocarea normei de drept citate presupune îndeplinirea cumulativă a condiţiilor referitoare la existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile să fie date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Condiţiile anterior menţionate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre aceste cerinţe conducând la respingerea cererii de revizuire.

Potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Din examinarea conţinutului cererii de revizuire, se reţine că, în realitate, ceea ce se invocă este existenţa unei practici judiciare neunitare.

Or, practica neunitară a instanţelor, datorată aplicării şi interpretării greşite a unor norme de drept material, nu poate constitui motiv de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., această cale de atac neavând menirea de a remedia astfel de situaţii.

Scopul reglementării acestui caz de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greşite prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speţă.

Procedând la verificarea hotărârilor potrivnice invocate, Înalta Curte constată că acestea privesc cauze similare ce au ca obiect plata sporului de 15% pentru condiţii periculoase sau vătămătoare aferent personalului nedidactic, formulate de acelaşi reclamant, A., în numele membrilor de sindicat, fiind însă pronunţate în contradictoriu cu alţi pârâţi.

Astfel, prin decizia nr. 2256/A/2022 din 14 noiembrie 2022, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1009 din 22.06.2022 a Tribunalului Maramureş, pronunţată în dosar nr. x/2022, în contradictoriu cu pârâta Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 8 Baia Mare, parte care nu figurează în dosarul în care s-a pronunţat decizia a cărei revizuire se solicită.

Prin decizia nr. 1947/A/2022 din 24 octombrie 2022, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 834 din 20.05.2022 a Tribunalului Maramureş, pronunţată în dosar nr. x/2022, în contradictoriu cu pârâta C., nici această parte nefigurând în dosarul în care s-a pronunţat decizia a cărei revizuire se solicită.

Totodată, prin decizia nr. 2092/A/2022 din 02 noiembrie 2022, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 880 din 31.05.2022 a Tribunalului Maramureş, pronunţată în dosar nr. x/2022, în contradictoriu cu pârâta Şcoala Gimnazială Crasna Vişeului, parte care, de asemenea, nu figurează în dosarul în care s-a pronunţat decizia a cărei revizuire se solicită.

Câtă vreme în motivarea cererii de revizuire se afirmă o pretinsă contrarietate între hotărârile aceleiaşi instanţe, pronunţate în cauze similare (iar nu identice), în privinţa altor părţi care s-ar afla în aceeaşi situaţie, nu se poate obţine anularea hotărârilor, practica neunitară a instanţelor neputând fi remediată pe calea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin decizia nr. 89 din 4 decembrie 2017, în care, cu referire la aplicarea unui principiu de drept (efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat), la o situaţie concretă, a statuat că "impunerea efectului pozitiv al lucrului judecat nu trebuie confundată cu situaţia în care, între speţe, ar exista o similitudine, ceea ce ar presupune adoptarea aceleiaşi soluţii, în ideea asigurării coerenţei jurisprudenţei".

Din examinarea hotărârilor judecătoreşti pretins contradictorii, Înalta Curte constată că nu este îndeplinită cerinţa identităţii de părţi, deoarece prin hotărârile judecătoreşti anterioare, faţă de care se pretinde contrarietatea deciziei atacate cu revizuire, s-au soluţionat acţiuni, având aparent acelaşi obiect şi cauză, însă formulate între persoane diferite, situaţie în care nu sunt îndeplinite condiţiile autorităţii de lucru judecat.

Concluzionând, pentru considerentele expuse, Înalta Curte, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale cererii de revizuire prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ţinând cont şi de prevederile art. 513 alin. (3) din acelaşi act normativ, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în numele membrului de sindicat B., împotriva deciziei civile nr. 360/A/2023 din 22 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în numele membrului de sindicat B., împotriva deciziei civile nr. 360/A/2023 din 22 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 09 mai 2023.