Nullity of cassation appeal for failure to substantiate contradictory reasoning defects in civil liability claim against corporate officers

Şedinţa publică din data de 3 mai 2023

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată şi reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20.11.2019 pe rolul Tribunalului Dolj, reclamantul INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI ÎNCERCĂRI PENTRU ELETROTEHNICĂ - ICMET CRAIOVA a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâţilor la plata, în solidar, a sumei de 234.776 RON, prejudiciu cauzat ca urmare a activităţii de membri ai Consiliului de Administraţie ICMET; a 43.002 RON, dobânda legală calculată până la data de 19.11.2019, conform calculelor anexate, precum şi în continuare, până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 17 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale funcţionale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a Civilă din cadrul Tribunalului Dolj.

Prin sentinţa civilă nr. 179 din 23 noiembrie 2021, Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale (funcţionale) şi a declinat competenţa în favoarea secţiei I Civile a Tribunalului Dolj.

Prin sentinţa nr. 57 din 21 decembrie 2021, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a stabilit în favoarea Tribunalului Dolj, secţia a II-a civilă competenţa de soluţionare a cauzei.

Prin sentinţa nr. 49 din 19 aprilie 2022, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI ÎNCERCĂRI PENTRU ELETROTEHNICĂ - ICMET CRAIOVA, în contradictoriu cu pârâţii A., B., C., D., E. şi F.. Totodată, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta G., în favoarea reclamantului.

Prin decizia nr. 528 din 3 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, au fost respinse apelurile declarate de apelantul -reclamant INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI ÎNCERCĂRI PENTRU ELETROTEHNICĂ - ICMET CRAIOVA şi de apelanta-intervenientă G. împotriva sentinţei nr. 49 din 19 aprilie 2022, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2019, cât şi apelul incident declarat de apelanţii-pârâţi A., B., C., D., E. şi F. împotriva încheierii de şedinţă de la 8 martie 2022 şi a sentinţei nr. 49 din 19 aprilie 2022, pronunţate de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2019, ca nefondate.

Împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs.

În susţinerea recursului, recurentul-reclamant arată că hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii.

În acest sens, recurentul-reclamant reproduce următoarele paragrafe, despre care susţine că reprezintă considerente ale instanţei de apel, respectiv:

"În cauză există deciziile nr. 111/17.01.2017 şi nr. 1817/11.07.2017, cu privire la concedierile nelegale ale salariaţilor H. şi I., reţinându-se că Hotărârea Consiliului de Administraţie al ICMET Craiova din data de 24.04.2015 a fost emisă în mod nelegal, de către membrii consiliului de administraţie. În baza acestor decizii s-a apreciat că hotărârea consiliului de administraţie a avut ca rezultat plata nelegală a drepturilor salariale, a contribuţiilor sociale aferente acestora, precum şi plata cheltuielilor de judecată. Instanţa arată însă că în cauză au avut loc mai multe concedieri şi toate aceste concedieri s-au efectuat după aceeaşi procedură a probării desfiinţării posturilor de către Consiliul de Administraţie ICMET".

A mai reţinut instanţa faptul că "în şedinţa din data de 24.04.2015 au adoptat hotărârea prin care au fost desfiinţate posturile ocupate de salariaţii H. şi I.. În baza hotărârii Consilului de Administraţie din data de 24.04.2015, Directorul General A. a emis deciziile de concediere nr. 575/27.08.2015 prin care a fost concediat salariatul H. şi decizia de concediere nr. 289/1 1.04.2016 prin care a fost concediat salariatul I..

În urma admiterii contestaţiilor formulate de cei doi salariaţi, ICMET a fost obligat să reintegreze pe cei doi salariaţi şi să li se achite cu titlu de despăgubiri salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul de la data concedierii până la data reintegrării.

În baza celor două sentinţe, ICMET a înregistrat în contabilitate suma de 132.182 RON drepturi salariale drept prejudiciu la care s-au adăugat cheltuielile de judecată şi sumele reprezentând contravaloarea tichetelor cadou".

Recurentul-reclamant redă un alt paragraf susţinând că instanţa de apel a reţinut, de asemenea, că "Din analiza textelor legale mai sus menţionate rezultă că angajarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate prin fapte proprii şi, mai mult, a întregii răspunderi delictuale face necesară existenţa cumulată a patru condiţii sau elemente constitutive: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile.

Existenţa acestor condiţii, aşa cum corect a reţinut instanţa de fond, trebuie dovedite de cel care se consideră îndreptăţit să obţină repararea prejudiciului.

În cauză, fapta ilicită şi vinovăţia invocate de reclamantul ICMET CRAIOVA constă în adoptarea de către pârâţi - membri ai consiliului de administraţie a hotărârii de desfiinţare a posturilor ocupate de salariaţii H. si I., în baza căreia a fost emisă de directorul general decizia de concediere, anulată de instanţă ca urmare a admiterii contestaţiei formulate de salariaţi".

Recurentul-reclamant arată că tot instanţa de apel a mai reţinut că "Este adevărat că prin decizia nr. 1817 din 11.07.2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova s-a reţinut că desfiinţarea unui colectiv şi a unor posturi nu poate fi luată de Consiliul de Administraţie, acesta putând, conform atribuţiilor legale doar să propună modificări ale structurii organizatorice a institutului, urmând ca acestea să fie aprobate de ministrul coordonator printr-un ordin de ministru, însă pentru repararea prejudiciului cauzat în condiţiile răspunderii delictuale este necesară, conform art. 1357 C. civ., existenţa cumulativă a patru condiţii: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile, nefiind suficientă îndeplinirea unei singure condiţii pentru angajarea răspunderii".

În raport de paragrafele expuse, recurentul-reclamant susţine că, deşi instanţa de apel a constatat că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 1.357 C. civ., respectiv: prejudiciul, reprezentat de obligarea ICMET la plata sumei de 32.182 RON, la care s-au adăugat cheltuielile de judecată şi sumele reprezentând contravaloarea tichetelor cadou; fapta ilicită, prin decizia nr. 1817 din 11 iulie 2017, pronunţată de Apel Craiova reţinându-se că desfiinţarea unui colectiv şi a unor posturi a fost luată de consiliul de administraţie; raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, reprezentat de adoptarea hotărârii de către consiliul de administraţie; vinovăţia autorului care este dovedită de sentinţele prin care au fost anulate concedierile, a apreciat că membrii consiliului de administraţie sunt exoneraţi de răspundere.

În raport de aceste critici, recurentul-reclamant arată că hotărârea instanţei de apel cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Sub un ultim aspect, pentru situaţia în care instanţa de recurs va reţine cauza spre rejudecare, arată că înţelege să reitereze obiectul şi motivele acţiunii promovate.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Intimaţii-pârâţi au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Recurentul-reclamant nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte, analizând recursul declarat în cauză, în raport de excepţia nulităţii, a cărei analiză este prioritară în respectarea dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a admite excepţia, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte arată că, potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Aşadar, pentru a conduce la casarea hotărârii atacate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor presupunând ca ele să poată fi încadrate într-unul dintre acestea.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurentul aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În speţă, autorul căii de atac a invocat în mod expres motivul de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Viciile motivării unei hotărâri pot fi încadrate în trei categorii: lipsa motivării, motivarea inexactă şi motivarea insuficientă, casarea intervenind, de regulă, în cazul în care există contradicţie între considerente şi dispozitiv, când hotărârea cuprinde considerente contradictorii, precum şi în cazul în care lipseşte motivarea soluţiei din dispozitiv sau în cazul în care motivarea este superficială sau cuprinde numai considerente străine de natura cauzei.

În susţinerea motivului de recurs invocat, recurentul-reclamant reproduce paragrafe din considerentele primei instanţe, din considerentele instanţei de apel, precum şi din criticile pe care le-a expus în cererea de apel cu care a învestit instanţa de prim control judiciar.

Înalta Curte arată că modalitatea în care a înţeles să critice hotărârea instanţei de apel nu respectă cerinţa motivării recursului, scoaterea din context a unor paragrafe din hotărârile primei instanţe şi a instanţei de apel, conduce spre concluzia că recurentul-reclamant nu a formulat nicio critică aptă să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În raport de considerentele expuse, întrucât sancţiunea nulităţii căii de atac intervine nu doar atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare în sensul procedural al recursului, iar o astfel de situaţie intervine şi în cauza de faţă, aşa cum s-a arătat, Înalta Curte, dând eficienţă prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ. va admite excepţia nulităţii şi, în temeiul art. 496 alin. (1) din acelaşi Cod, va anula recursul declarat în cauză. Reţinând că intimaţii-pârâţi nu au făcut dovada cheltuielilor de judecată solicitate, astfel cum impune art. 452 C. proc. civ., la dosar fiind depusă numai chitanţa privind onorariul avocaţial, fără a fi însoţită de factură, Înalta Curte va respinge cererea formulată de intimaţii-pârâţi C., A., E., B., F., D. privind obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului.

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ŞI ÎNCERCĂRI PENTRU ELECTROTEHNICĂ ICMET CRAIOVA împotriva deciziei nr. 528 din 3 noiembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Respinge cererea formulată de intimaţii-pârâţi C., A., E., B., F., D. privind obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 mai 2023.