Nullity of cassation for non-fulfilment of statutory pleading requirements: failure to link grounds to the challenged decision's reasoning regarding appeal peremption.

Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2023

Analizând actele dosarului şi decizia recurată, reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 100/28.01.2021, Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins acţiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtei Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA S.A. - Direcţia Silvică Gorj, având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul A. a declarat apel.

Prin încheierea din 26.05.2021, Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a suspendat judecata cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Prin decizia nr. 1886/07.07.2022, aceeaşi instanţă a constatat perimat apelul.

Împotriva acestei decizii, A. a declarat recurs, solicitând casarea acesteia şi menţinerea măsurii suspendării.

În motivare, a arătat că instanţa de apel a omis faptul că prin încheierea din 22.09.2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2021, s-a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. d) şi ale art. 70 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 295/2014 şi că în cauză se impunea menţinerea măsurii suspendării până la soluţionarea cererii sale, întrucât, în opinia sa, de soluţia ce urma să o pronunţe instanţa de contencios constituţional depindea soluţia din cauză.

În drept, criticile recurentului-reclamant au fost circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare.

Luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată astăzi în şedinţă publică, din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

În conformitate cu art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (1) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă recursul nu este motivat în termenul legal sau dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Aşadar, pentru a conduce la casarea hotărârii atacate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., condiţia legală fiind aceea ca dezvoltarea motivelor să facă posibilă încadrarea lor în motivele de nelegalitate prevăzute de lege şi să fie raportată la conţinutul deciziei atacate, cu indicarea modalităţii în care instanţa nu s-a conformat normelor legale pretins încălcate.

În speţă, prin decizia recurată, instanţa de prim control judiciar a constatat perimat apelul declarat de autorul căii de atac împotriva sentinţei primei instanţe, justificat de faptul că de la data soluţionării definitive a procesului care a stat la baza suspendării judecăţii litigiului au trecut mai mult de 6 luni, fără ca părţile să fi întocmit vreun act de procedură în acest interval de timp.

Prin memoriul de recurs, autorul căii de atac a invocat nelegalitatea hotărârii recurate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că în cauză se impunea menţinerea suspendării, atât timp cât în procesul care a fundamentat suspendarea cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., fusese sesizată Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. d) şi ale art. 70 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 295/2014.

Criticile recurentului nu se circumscriu însă ipotezelor de la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi nu reprezintă chestiuni de nelegalitate care să poată fi analizate de instanţa de recurs, întrucât, aşa cum rezultă din cele expuse mai sus, argumentele sale nu vizează decizia instanţei de control devolutiv.

Deşi raţionamentul expus de către instanţa de apel în justificarea perimării apelului a vizat condiţiile prevăzute de normele procesuale pentru intervenirea ei - soluţionarea definitivă a dosarului pentru care s-a suspendat judecata procesului şi trecerea unei perioade mai mari de 6 luni de la această dată fără ca părţile să întreprindă vreun act de procedură -, susţinerile recurentului privesc, în esenţă, măsura suspendării.

În acest context, de vreme ce elementele care stau la baza demersului judiciar al recurentului nu se identifică în conţinutul motivării deciziei pronunţate, acestea nu pot fi circumscrise niciunui motiv de nelegalitate, atât timp cât ele nu sunt îndreptate împotriva considerentelor care au stat la baza motivării soluţiei pronunţate.

De asemenea, Înalta Curte constată că deşi prin memoriul de recurs se reclamă nelegalitatea deciziei recurate şi prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (6) C. proc. civ., autorul nu indică care dintre cele trei ipoteze subsumate acestui caz ar fi incidentă - lipsa motivelor din cuprinsul hotărârii, existenţa unor motive contradictorii sau faptul că hotărârea atacată cuprinde numai motive străine de natura cauzei - şi nu dezvoltă niciun argument susceptibil de a fi încadrat în una dintre aceste situaţii, motiv pentru care invocarea acestui caz de casare apare ca fiind formală.

În concluzie, criticile, în ansamblul lor, nu pot face obiectul analizei în calea extraordinară de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmăreşte să supună examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, dând eficienţă prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1886/07.07.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 ianuarie 2023.