Incompatibility of contractual eviction warranty and delictual liability for land registry errors precluding joint and several liability against the registry office

Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2023

asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul cererii de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2007 la Tribunalul Galaţi, secţia civilă, reclamantul Municipiul Galaţi, prin reprezentant Primarul municipiului Galaţi, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. Galaţi, să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/4 octombrie 2007 încheiat de pârâtă cu numiţii B. şi C..

Totodată, s-a solicitat ca pârâta să fie obligată să-i lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă imobilul situat în municipiul Galaţi, str. x în suprafaţă de 7.684 mp.

În fapt, s-au arătat următoarele:

- că reclamantul este proprietar al terenului revendicat în baza Ordinului nr. 142/26 aprilie 2007 emis de Prefect, drept înscris în cartea Funciară nr. x, iar în luna octombrie 2007, când a vrut să-şi exercite prerogativele de proprietar, a constatat că în cartea funciară era intabulată sentinţa civilă nr. 125/11 ianuarie 2006 pronunţată de Judecătoria Galaţi în favoarea numitului D., pentru suprafaţa de teren de 7.684 mp;

- că verificările efectuate au evidenţiat faptul potrivit căruia această hotărâre este falsă şi nu a fost pronunţată de Judecătoria Galaţi;

- că, întrucât există aparenţă de autenticitate, în baza acestei sentinţe s-a procedat la încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare succesive şi, astfel, D. a vândut numitului E., iar acesta a vândut familiei B. şi C., care a revândut imobilul pârâtei.

S-a susţinut de către reclamant că actul de proprietate al pârâtei este nul absolut.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 480, 948 şi următoarele C. civ.

Pârâta a formulat întâmpinare şi a invocat excepţia de inadmisibilitate a cererii prin care s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/2007, cu motivarea că, în cauză, nu se neagă buna sa credinţă, iar reclamanta nu are calitatea să solicite anularea unui act faţă de care este terţ, ci are posibilitatea să formuleze acţiunea în revendicare.

Ulterior, prin cererea înregistrată sub nr. x/2007, reclamanta S.C. A. S.R.L. Galaţi a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Galaţi, prin primar, B., C. şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi, să se constate că este proprietară pe terenul în suprafaţă de 7.684,18 mp, situat în Galaţi, str. x şi, totodată, să se constate inopozabilitatea titlului de proprietate al municipiului Galaţi.

Prin aceeaşi acţiunea, a formulat cerere de chemare în garanţie contra evicţiunii împotriva numiţilor B. şi C. şi a solicitat ca, în situaţia desfiinţării contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/2007, aceştia, în solidar cu O.C.P.I. Galaţi, să fie obligaţi la plata preţului achitat cu ocazia vânzării şi a taxelor ocazionate de formalităţile necesare autentificării şi intabulării, la plata impozitului achitat, a comisioanelor ocazionate de perfectarea actelor, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamanta S.C. A. S.R.L. Galaţi a arătat că a fost de bună-credinţă la momentul perfectării actului de vânzare-cumpărare şi, astfel, este îndreptăţită să fie considerată proprietar şi să fie constatat, ca inopozabil, titlul invocat de municipiul Galaţi.

S-a arătat că în culpă pentru situaţia creată este şi pârâta O.C.P.I. Galaţi care prin prepuşii săi nu a efectuat demersurile necesare ce ar fi preîntâmpinat dubla intabulare a dreptului de proprietate pentru terenul din litigiu.

La 29 ianuarie 2008, pârâţii B. şi C. au solicitat respingerea acţiunii şi chemarea în garanţie a numitului E. de la care au achiziţionat imobilul.

O.C.P.I. Galaţi a solicitat respingerea acţiunii formulată împotriva sa.

La data de 11 februarie 2008, cele două dosare au fost conexate.

2. Hotărârile pronunţate în primul ciclu procesual.

Prin sentinţa civilă nr. 483/11 aprilie 2008, Tribunalul Galaţi a admis acţiunea principală formulată de reclamantul municipiul Galaţi şi a admis în parte acţiunea conexă formulată de reclamanta-pârâtă S.C. A. S.R.L. Galaţi.

A constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/4 octombrie 2007 la F., încheiat între B., C. şi S.C. A. S.R.L. Galaţi, pentru suprafaţa de 7.684,18 mp, teren intravilan situat în municipiul Galaţi, str. x.

A obligat-o pe pârâta S.C. A. S.R.L. Galaţi să lase în deplină proprietate şi panică folosinţă imobilul sus-menţionat reclamantului Municipiul Galaţi.

A admis cererea de chemare în garanţie contra evicţiunii formulată de reclamanta S.C. A., în contradictoriu cu pârâţii B. şi C..

A obligat pe pârâţii B. şi C. să plătească reclamantei următoarele sume:

- 300.000 euro sau echivalentul în RON la data plăţii efective actualizate cu rata inflaţiei cu începere de la 4 octombrie 2007 şi până la data plăţii efective şi la 56.268 RON reactualizaţi la rata inflaţiei cu începere de la 4 octombrie 2007 şi până la data plăţii efective, cu titlu de preţ şi speze ale vânzării.

Totodată, instanţa a respins ca nefondate acţiunea în pretenţii formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Galaţi în contradictoriu cu pârâta O.C.P.I. Galaţi, precum şi celelalte pretenţii ale reclamantei S.C. A. S.R.L. Galaţi, solicitate prin cererea conexă.

A anulat, ca netimbrată, cererea de chemare în garanţie formulată de pârâţii B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul E..

S-a luat act că reclamantul Municipiul Galaţi nu a solicitat plata cheltuielilor de judecată, iar pârâţii B. şi C. au fost obligaţi să plătească reclamantei S.C. A. S.R.L. Galaţi suma de 18.016,54 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei au declarat apel pârâta-reclamantă S.C. A. S.R.L. Galaţi şi pârâţii B. şi C..

Pârâta-reclamantă a arătat că instanţa nu s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, ambele excepţii vizând capătul de cerere referitor la constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare intervenit între A. S.R.L. şi sxxoţii Lungu, pentru fraudă la lege.

S-a susţinut, totodată, greşita determinare a calităţii procesuale pasive doar faţă de S.C. A. în cadrul acţiunii de constatarea nulităţii, precum şi interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor privind frauda la lege ce a determinat, în final, greşita soluţionare a excepţiei de inadmisibilitate invocată prin întâmpinarea depusă în faţa instanţei.

De asemenea, s-a arătat că situaţia de fapt nu a fost corect stabilită, respectiv culpa O.C.P.I., şi au fost ignorate dispoziţiile legale ce reglementează activitatea acestuia.

A fost invocată, ca motiv de nelegalitate, greşita aplicare a dispoziţiilor vizând cazurile de înlăturare a răspunderii civile delictuale.

Prin decizia civilă nr. 269A/5 decembrie 2008, Curtea de Apel Galaţi a admis apelul declarat de pârâta S.C. A. S.R.L. Galaţi şi a desfiinţat sentinţa trimiţând cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Apelul declarat de pârâţii B. şi C. a fost anulat ca netimbrat.

În considerentele deciziei s-au reţinut, în esenţă, următoarele:

- că se confirmă criticile referitoare la nepronunţarea instanţei asupra excepţiilor invocate de pârâta-reclamantă S.C. A. S.R.L., respectiv lipsa calităţii procesuale pasive şi excepţia inadmisibilităţii faţă de capătul de cerere privind constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare încheiat între S.C. A. şi pârâţii B. şi C. pentru frauda la lege;

- că, deşi au fost invocate, instanţa nu s-a pronunţat asupra acestor excepţii.

S-a mai arătat în considerentele deciziei că, în rejudecare, vor fi avute în vedere şi aspectele invocate în apel de câtre părţi.

2. Hotărârile pronunţate de prima instanţă în al doilea ciclu procesual.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia civilă, sub nr. x/2007.

La 15 aprilie 2009, pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi a depus la dosar cerere de chemare în garanţie a S.C. G. S.R.L. Galaţi şi a solicitat că, în cazul în care O.C.P.I. Galaţi va cădea în pretenţii, să fie obligată chemata în garanţie să plătească sumele ce trebuie plătite către S.C. A. S.R.L. Galaţi.

Reclamanta A. S.R.L. Galaţi a invocat excepţia tardivităţii formulării cererii de chemare în garanţie şi a solicitat disjungerea acesteia, cu consecinţa formării unui alt dosar.

Au fost invocate în drept dispoziţiile art. 61 alin. (3) şi art. 135 C. proc. civ.

Prin încheierea din 13 mai 2009, Tribunalul Galaţi a constatat că această cerere de chemare în garanţie a fost formulată în termenul procedural şi, astfel, a respins excepţia tardivităţii invocată de reclamantă.

Prin sentinţa civilă nr. 105 din 19.01.2010, Tribunalul Galaţi, secţia civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia inadmisibilităţii cu privire la cererea de constatarea nulităţii vizând frauda la lege formulată de Municipiul Galaţi, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. Galaţi.

A admis acţiunea civilă formulată de reclamanta Municipiul Galaţi, prin reprezentant Primarul municipiului Galaţi, în contradictoriu cu pârâta SC A. S.R.L. Galaţi.

A admis în parte acţiunea conexă formulată de reclamanta-pârâtă S.C. A. S.R.L. Galaţi, în contradictoriu cu pârâţii municipiul Galaţi, B. şi C..

A constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/4 octombrie 2007 la F., încheiat între B., C. şi S.C. A. S.R.L. Galaţi pentru suprafaţa de 7.684,18 mp, teren intravilan situat în municipiul Galaţi, str. x.

A obligat pe pârâta S.C. A. S.R.L. Galaţi să lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă reclamantului Municipiul Galaţi, imobilul situat în intravilanul municipiului Galaţi, str. x, în suprafaţă de 7.684 mp.

A admis cererea de chemare în garanţie contra evicţiunii formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Galaţi, în contradictoriu cu pârâţii B. şi C..

A admis cererea în pretenţii formulată de S.C. A. S.R.L. Galaţi, în contradictoriu cu O.C.P.I. Galaţi.

A obligat pe pârâtul O.C.P.I. Galaţi, în solidar cu pârâţii B. şi C. să plătească reclamantului S.C. A. S.R.L. suma de 300.000 euro sau echivalentul în RON la data plăţii efective actualizate la rata inflaţiei cu începere de la data de 4 octombrie 2007 şi până la data plăţii efective, şi dobânzi, şi la plata sumei de 56.268 RON, actualizată la rata inflaţiei, cu începere de la data de 4 octombrie 2007 şi până la data plăţii efective, şi dobânzi, cu titlu de preţ şi speze ale vânzării.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în cadrul cererii de chemare în judecată şi a cererii reconvenţionale formulate de municipiul Galaţi, se constată că aceasta este fondată.

Atât prin cererea introductivă, cât şi prin cererea reconvenţională, Municipiul Galaţi a solicitat numai în contradictoriu cu S.C. A. S.R.L. Galaţi să se dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între aceasta şi soţii B. şi C., fără să solicite ca sancţiunea nulităţii să fie aplicată faţă de toate părţile din contractul de vânzare-cumpărare.

În atare situaţie, a fost admisă excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive cu consecinţa respingerii capătului de cerere respectiv ca fiind introdus împotriva unei persoane ce nu are calitate procesuală pasivă.

În ce priveşte excepţia de inadmisibilitate a cererii vizând constatarea nulităţii actului pentru fraudă la lege formulată de Municipiul Galaţi în contradictoriu cu S.C. A. S.R.L. Galaţi, s-a constatat că există contradicţie între petitul cererii de chemare în judecată şi motivele invocate de Municipiul Galaţi, iar pe de altă parte, nu s-a putut reţine nici un caz de fraudă la lege privind pe S.C. A. sau alte părţi din actul juridic.

În susţinerea cererii privind anularea pentru fraudă la lege, reclamantul Municipiul Galaţi nu a invocat motive de fapt din care să rezulte că S.C. A. S.R.L. ar fi cunoscut de situaţia falsului invocat ori alte împrejurări ce ar fi determinat existenţa unei fraude la lege.

În altă ordine de idei, în lipsa dovedirii şi, respectiv a reţinerii relei-credinţe în persoana S.C. A. S.R.L., precum şi a pârâţilor B. şi C., instanţa nu poate constata nulitatea contractului pentru fraudă la lege, aşa cum s-a solicitat.

Pe cale de consecinţă, nefiind dovedită reaua-credinţă a S.C. A. S.R.L.,prima instanţa a avut în vedere instituţia juridică a vânzării lucrului altuia şi, astfel, sancţiunea aplicabilă în cauza de faţă nu este nulitatea absolută a actului juridic, ci sancţiunea inopozabilităţii acestui act cu consecinţa admiterii acţiunii în revendicare.

Pentru aceste considerente, a fost admisă excepţia de inadmisibilitate a acţiunii în constatare a nulităţii formulate de Municipiul Galaţi, în contradictoriu cu S.C. A. S.R.L. Galaţi.

Pe fond, având în vedere limitele de rejudecare determinate de instanţa de apel, s-au reţinut următoarele:

- soluţia din sentinţa civilă nr. 483/11 aprilie 2008 privind acţiunea în revendicare formulată de Municipiul Galaţi în contradictoriu cu S.C. A. S.R.L. Galaţi este definitivă şi irevocabilă şi, în rejudecare, nu mai poate fi schimbată întrucât nu a fost atacată în apel;

- cu privire la acţiunea în constatarea nulităţii formulate de Municipiul Galaţi în contradictoriu cu S.C. A. S.R.L. s-au avut în vedere considerentele deja expuse, iar în ce priveşte soluţionarea cererii pentru constatarea dreptului de proprietate al S.C. A. şi a inopozabilităţii titlului de proprietate al municipiului Galaţi, s-a ţinut seama, de asemenea, de faptul că soluţia respectivă nu a fost atacată în apel;

Chemarea în garanţie contra evicţiunii formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva soţilor B. şi C., admisă prin sentinţa civilă nr. 483/11 aprilie 2008, este irevocabilă deoarece apelul declarat împotriva soluţiei iniţiale a fost anulat ca netimbrat.

Cu privire la pretenţiile solicitate în contradictoriu cu O.C.P.I. Galaţi, s-a reţinut culpa acestuia constând în aceea că, pentru acelaşi imobil, a acordat două numere cadastrale diferite pentru acelaşi imobil.

Acordarea unui nou număr cadastral pentru acelaşi imobil a determinat înregistrarea acestui imobil în Cartea Funciară, precum şi, ulterior, emiterea mai multor certificate de carte funciară ce au stat la baza încheierii contractelor de vânzare-cumpărare succesive prin care s-au atestat identitatea proprietarului şi faptul că imobilul este liber de sarcini.

În atare situaţie, prin operaţiunile efectuate (intabularea dreptului de proprietate la solicitarea numitului D. în baza unei hotărâri falsificate şi emiterea de certificate de carte funciară pentru încheierea contractelor succesive asupra imobilului respectiv), O.C.P.I. Galaţi a determinat producerea unui prejudiciu în sarcina S.C. A. S.R.L., în cuantum de 300.000 euro.

În concluziile raportului de expertiză tehnică extrajudiciară depus la dosar de S.C. A. S.R.L., ale cărui concluzii nu au fost combătute de O.C.P.I. Galaţi, se precizează că "în ceea ce priveşte verificarea şi avizarea tehnică de către O.C.P.I. Galaţi, nu era posibilă avizarea şi acordarea a două numere cadastrale cu o suprapunere totală a terenului S=7.684 mp din str. x nr. 4(proprietar S.C. A. SRL) cu terenul din str. x (Corp II - proprietatea municipiului Galaţi) decât, dacă s-a făcut cu bună-ştiinţă sau au fost pierdute datele anterior introduse, având în vedere faptul că cele două parcele au fost reprezentate în acelaşi sistem de proiecţie".

Având în vedere considerentele expuse, prima instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia inadmisibilităţii cu privire la cererea pentru constatarea nulităţii vizând frauda la lege formulată de Municipiul Galaţi, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. Galaţi.

Pe fond, s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul Municipiul Galaţi în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. Galaţi.

Totodată, s-a admis în parte acţiunea conexă formulată de reclamanta –pârâtă S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Galaţi, B. şi C..

Pe cale de consecinţă, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/4 octombrie 2007 la F. şi Asociaţii, încheiat între B., C. şi S.C. A. S.R.L. Galaţi, pentru suprafaţa de 7.684,18 mp teren intravilan situat în municipiul Galaţi, str. x.

Pârâta S.C. A. S.R.L. Galaţi a fost obligată să lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă reclamantului Municipiul Galaţi imobilul sus-menţionat.

Totodată, a fost admisă cererea de chemare în garanţie contra evicţiunii formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Galaţi, în contradictoriu cu pârâţii B. şi C. şi, de asemenea, a fost admisă cererea în pretenţii formulată de S.C. A. S.R.L. Galaţi în contradictoriu cu pârâtul O.C.P.I. Galaţi.

Prin sentinţa civilă nr. 1843 din 30.09.2010, Tribunalul Galaţi a admis cererea formulată de pârâta-reclamantă S.C. A. S.R.L. Galaţi şi, în baza art. 2812 C. proc. civ., a dispus completarea sentinţei civile nr. 105 din 19 ianuarie 2010 în sensul că a dispus anularea, ca netimbrată, a cererii de chemare în garanţie formulată de pârâtul O.C.P.I. Galaţi în contradictoriu cu S.C. G. S.R.L. Galaţi.

Totodată, O.C.P.I. Galaţi a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată, respectiv în sumă de 24.333,27 RON – singur, către S.C. A. S.R.L. Galaţi şi suma de 18.016,54 RON – în solidar cu pârâţii B. şi C..

Împotriva sentinţei civile nr. 105 din 19 ianuarie 2010 a Tribunalului Galaţi au declarat apel atât pârâta – reclamantă S.C. A. S.R.L. Galaţi, cât şi pârâtul O.C.P.I. Galaţi.

Acesta din urmă a înţeles să declare apel şi împotriva sentinţei civile nr. 1843 din 30.09.2010, prin care s-a admis cererea completatoare în sensul mai-sus precizat.

3. Hotărârea pronunţată în apel în al doilea ciclu procesual.

Prin decizia civilă nr. 125/A din 30 mai 2011 Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, a respins ca nefondate apelurile declarate de pârâta-reclamantă S.C. A. S.R.L. Galaţi şi de pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 105 din 19.01.2010 a Tribunalului Galaţi, pronunţată în dosarul nr. x/2007, în acţiunea civilă având ca obiect revendicare imobiliară.

4. Recursul exercitat în cauză.

Împotriva deciziei civile nr. 125/A din 30 mai 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă a declarat recurs pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (O.C.P.I.) Galaţi.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 1, pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ. recurentul-pârât a susţinut, în esenţă, următoarele:

Instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra motivelor de apel formulate de recurentul-pârât împotriva sentinţei civile nr. 105/2010, astfel că hotărârea este nelegală.

Curtea de Apel Galaţi, prin decizia civilă nr. 125/A/30 mai 2011, nu s-a pronunţat cu privire la: excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a O.C.P.L Galaţi; fondul motivelor de apel; împrejurarea că Tribunalul Galaţi a avut în vedere la pronunţarea sentinţei civile nr. 105/2010 o expertiză extrajudiciară efectuată la cererea A. S.R.L. Galaţi.

În motivarea deciziei civile nr. 125/A/30 mai 2011, instanţa de apel a susţinut că "la baza înstrăinării terenului în suprafaţă de 7.684,18mp, situat în Galaţi str. x de către pârâţii H. către A. S.R.L. Galaţi s-a aflat, cu certitudine, culpa O.C.P.I. Galaţi, aceasta acordând două numere cadastrale diferite pentru acelaşi imobil, orice critică privind greşita reţinere a calităţii procesuale pasive a acestuia şi a obligării acestuia la restituirea preţului, în baza răspunderii civile delictuale, apare ca fiind total nejustificată şi va fi respinsă ca atare".

Consideră că instanţa de apel nu a analizat cauza dedusă judecăţii, făcând o apreciere lapidară şi superficială a acesteia, ignorând toate aspectele supuse judecăţii.

În acest sens, arată că în apel a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive din perspectiva faptului că S.C. A. S.R.L. Galaţi nu a stabilit corect cadrul procesual, trebuind să se îndrepte numai împotriva vânzătorilor imobilului teren situat în Galaţi str. x, în speţă B. şi C., şi cărora le-a plătit suma de 300.000 euro, iar nu împotriva recurentului-pârât.

În cauză nu s-a dovedit că vânzătorii ar fi exoneraţi de răspundere, astfel că soluţia dată prin sentinţa civilă nr. 105/2010 echivalează cu o îmbogăţire fără justă cauză, întrucât sxxoţii Lungu, deşi au primit suma de 300.000 euro, sunt obligaţi prin această sentinţă, în solidar cu recurentul, să restituie suma încasată.

Instanţa de apel nu a reţinut faptul că intabularea dreptului de proprietate a imobilului situat în Galaţi str. x din Galaţi s-a efectuat în baza sentinţei civile nr. 125/2006 pronunţate de Judecătoria Galaţi, care s-a dovedit a fi falsă, deci intabularea a avut ca izvor frauda la lege.

Pe fond, instanţa de apel nu a reţinut că, aşa cum a susţinut şi în motivele de apel şi în completarea acestora, nu poate fi admisă acţiunea în pretenţii formulată de A. S.R.L. Galaţi împotriva recurentului-pârât, întrucât nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 998 - 999 C. civ., nefiind îndeplinite condiţiile cumulative pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

Susţin că, în raport cu recurentul, nu există nici o faptă delictuală, pentru a fi angajată răspunderea delictuală este necesar ca cele patru condiţii să fie îndeplinite cumulativ. Mai mult, nu există nicio faptă ilicită şi, deci, nici raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, nici culpa instituţiei sau a vreunui angajat al acesteia.

Un alt aspect invocat în apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 105/2010 este acela că ne aflăm în prezenţa evicţiunii potrivit art. 1337, art. 1340 şi art. 1341 C. civ., împrejurare ignorată de instanţa de apel.

S.C. A. S.R.L. Galaţi formulează cerere în pretenţii în contradictoriu cu O.C.P.I. Galaţi, deşi tranzacţia privind imobilului teren din str. x Galaţi s-a încheiat între vânzătorii B. şi C. şi aceasta, în calitate de cumpărător.

În primul ciclu de judecată, Tribunalul Galaţi, prin încheierea de şedinţă, a considerat că aceasta trebuie privită din perspectiva vânzării lucrului altuia.

De altfel,S.C. A. S.R.L. Galaţi, în primul ciclu de judecată, la termenul din 11.02.2008, a solicitat instanţei de judecată să se analizeze răspunderea vânzătorului pentru evicţiune.

În caz de evicţiune consumată vânzătorul este ţinut să restituie integral preţul, ca la rezoluţiune pentru neexecutare.

Aşadar, legea acordă cumpărătorului evins de totalitatea bunului dreptul la o despăgubire integrală, ca efect al rezoluţiunii contractului.

Potrivit art. 1341 pct. 3 C. civ., cumpărătorul este îndreptăţit să pretindă de la vânzător restituirea cheltuielilor de judecată, dacă a fost evins în urma unui proces intentat de adevăratul proprietar, în speţă - Primăria Galaţi, chiar dacă vânzătorul este de bună-credinţă, neştiind că a vândut bunul altuia.

Instanţa de apel nu a luat în considerare susţinerea recurentului potrivit căreia O.C.P.I. Galaţi a acordat două numere cadastrale pentru acelaşi imobil, din perspectiva faptului că imobilul cumpărat de S.C. A. S.R.L. Galaţi este situat în str. x cu suprafaţa de 7.684,18 mp, înscris în cartea funciară nr. x, iar imobilul proprietatea Municipiului Galaţi, peste care s-a suprapus imobilul de mai sus, este în suprafaţă de 22.839,78mp, identificat în cartea funciară nr. x, cu număr cadastral x, situat pe str. x - Parc C.F.R. Galaţi.

.

Admiterea cererii în pretenţii şi obligarea O.C.P.I. Galaţi la plata contravalorii imobilului achiziţionat de A. S.R.L. Galaţi este nelegală şi din perspectiva faptului că intabularea este dispusă pentru opozabilitate şi nu are efecte asupra transferului de proprietate.

Publicitatea imobiliară este prevăzută ca o măsură de protecţie a terţilor, iar nu ca o modalitate de exonerare a vânzătorului de obligaţia privind informarea asupra situaţiei bunului înstrăinat.

Instanţa de apel nu s-a pronunţat nici asupra motivului de apel potrivit căruia instanţa de fond a avut în vedere la pronunţarea hotărârii o expertiză extrajudiciară efectuată la cererea A. S.R.L. Galaţi.

Expertiza extrajudiciară s-a realizat la cererea A. S.R.L. Galaţi, fără a fi încuviinţată de instanţă prin încheiere, cu stabilirea punctelor asupra cărora expertul trebuia să prezinte şi termenul în care trebuia sa efectueze expertiza, încălcându-se dispoziţiile art. 2012 alin. (1) C. proc. civ.

Instanţa de apel nu a avut în vedere faptul că expertul nu a fost desemnat cu acordul părţilor din dosar şi nici nu a fost desemnat de instanţă prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de pe lista întocmită de biroul local de expertiză, expertul fiind ales de pe lista Biroului Central de Expertize, iar nu de pe lista întocmită de biroul local de experţi.

Mai arată că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra motivelor de apel invocate împotriva sentinţei civile nr. 1843/30.09.2010 pronunţate de Tribunalul Galaţi.

Prin sentinţa civilă nr. 1843/30.09.2010, Tribunalul Galaţi i-a obligat să plătească către A. S.R.L. Galaţi suma de 24.333,27 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată şi suma de 18.16,54 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, în solidar, cu B. şi C..

Consideră sentinţa civilă nr. 1843/30.09.2010 pronunţată de Tribunalul Galaţi ca fiind netemeinică şi nelegală, întrucât instanţa avea posibilitatea modificării sumei ce reprezintă onorariu avocat, conform art. 274 alin. (3) din C. proc. civ.

A solicitat instanţei de apel să observe faptul că, faţă de cheltuielile cu onorariul avocat de la primul ciclu de judecată, în sumă de 3.710 RON, stabilit prin contract de asistenţă juridică încheiat între avocat şi A. S.R.L. Galaţi, şi onorariul de avocat din al doilea ciclu procesual, în sumă de 17.025 RON, există o diferenţă de aproximativ 5 ori mai mare, deşi la parcurgerea celei de-a doua etape procesuale avocatul s-a confruntat cu aceeaşi speţă, cu acelaşi grad de complexitate ca în prima etapă procesuală.

A susţinut faptul că, prin angajarea unui apărător, nu trebuie să se urmărească împovărarea părţii căzute în pretenţii, scopul exercitării dreptului la apărare fiind acela de a se valorifica pretenţiile alegate, şi nu pedepsirea celui căzut în pretenţii.

Deşi onorariile avocaţilor sunt negociabile şi se stabilesc prin contract de asistenţă juridică, acest contract nu este opozabil terţilor şi, ca atare, în raport de natura litigiului, instanţa poate micşora suma pe care o include în cheltuielile de judecată cu titlul de onorariu de avocat.

Un ultim motiv de recurs vizează incompatibilitatea preşedintelui completului din calea de atac a apelului din perspectiva faptului că este acelaşi cu preşedintele completului care a pronunţat decizia civilă nr. 269A/5.12.2008, pronunţată în dosarul x/2007, din apelul de la primul ciclu de judecată.

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) C. proc. civ., judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiaşi pricini în fond apel sau în recurs şi nici în caz de rejudecare după casare.

Considerăm că preşedintele completului de judecată era incompatibil în pronunţarea deciziei civile nr. 125/A/2011, întrucât s-a pronunţat în aceeaşi cauză care s-a aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi, în dosarul nr. x/2007, prin decizia nr. 269 A/5. 12.2008.

În concluzie, solicită admiterea recursului şi, pe cale de consecinţă, casarea deciziei atacate, cu reţinerea cauzei spre rejudecare.

5. Apărările formulate în cauză şi incidentele procedurale ivite în recurs

Intimata S.C. A. S.R.L. Galaţi a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi cheltuieli de judecată.

Intimatul-reclamant Municipiul Galaţi, prin Primarul Mun. Galaţi, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat.

La 15 noiembrie 2012, judecata cauzei a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. x/2012 aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi.

La termenul din 11 martie 2021 instanţa de recurs a repus cauza pe rol la solicitarea recurentului, având în vedere că dosarul penal a fost soluţionat, în mod definitiv, prin sentinţa penală nr. 32 din 30 iulie 2018 a Curţii de Apel Iaşi, rămasă definitivă prin decizia nr. 392 din 29 decembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

A fost depus extras din sentinţa penală, în ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare a acţiunii civile care are legătură cu imobilul în cauză.

Prin adresa înregistrată la 15 februarie 2022, recurentul - pârât a depus decizia penală nr. 392 din 29 decembrie 2020, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul penal nr. x/2012 şi a învederat faptul că împotriva acestei decizii a formulat recurs în casaţie, depunând înscrisuri în acest sens.

Prin încheierea din 31 martie 2022 a fost suspendată judecata recursului declarat de pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară împotriva deciziei civile nr. 125/A din 30 mai 2011 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., până la soluţionarea recursului în casaţie împotriva deciziei penale nr. 392 din 29 decembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, ce face obiectul dosarului nr. x/2022 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, urmând ca, la momentul repunerii cauzei pe rol, să se comunice părţilor şi cererea de intervenţie accesorie formulată de numitul I., în vederea discutării eventualei admisibilităţii în principiu a acesteia.

Ulterior, la 8 august 2022, recurentul – pârât Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei ca urmare a faptului că recursul în casaţie a fost soluţionat în sensul respingerii prin încheierea nr. 223/RC din 10 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2022, a fost admisă, faţă de împrejurarea că dosarul penal a fost finalizat, cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de recurentul – pârât Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Prin aceeaşi încheiere, a fost respinsă cererea de intervenţie voluntară accesorie formulată de numitul I., apreciind că aceasta nu poate fi admisă în principiu, pentru motivele reţinute prin acea încheiere.

II. Judecata în recurs. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cu privire la recursul declarat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în vedere următoarele:

Cu caracter preliminar, în scopul unei mai bune înţelegeri a particularităţilor juridice ale cauzei de faţă, Înalta Curte găseşte potrivit a arăta că, în acord cu reglementarea oferită de lege răspunderii civile, precum şi cu interpretările jurisprudenţiale şi doctrinare în materie, răspunderea civilă corespunde unui raport juridic de obligaţii în care o persoană este ţinută să repare prejudiciul cauzat în mod injust unei alte persoane, fiind de distins însă, în interiorul instituţiei generale a răspunderii civile, între răspunderea delictuală şi răspunderea contractuală.

Deşi fiecare dintre aceste categorii este, fundamental, caracterizatâ de faptul că vizează repararea unui prejudiciu cauzat fără temei legitim, finalitatea lor fiind prin excelenţă reparatorie, trebuie să se ţină seama că fiecare dintre ele cunoaşte anumite particularităţi care îi conferă un regim juridic distinct. Astfel fiind, rezultă că fiecare dintre cele două regimuri de răspundere este, în principiu, autonom în raport cu celălalt, elementele care le sunt comune nefiind de natură a înlătura particularităţile ce le sunt specifice şi în raport de care pot fi stabilite atât condiţii distincte de angajare a răspunderii civile, cât şi efecte juridice proprii.

Este necesar a se ţine seama inclusiv de faptul că, în considerarea particularităţilor lor juridice, răspunderea civilă delictuală sau extracontractuală (adică cea rezultată din săvârşirea unei fapte ilicite delictuale) reprezintă dreptul comun al răspunderii civile, în vreme ce răspunderea civilă contractuală (izvorâtă din neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a unei obligaţii contractuale) reprezintă o răspundere civilă specială.

În considerarea caracterului ei special şi derogatoriu, răspunderea contractuală trebuie considerată ca prevalentă în raport cu aceea delictuală, ceea ce înseamnă că atunci când printr-o faptă determinată (sau prin fapte autonome săvârşite de subiecţi diferiţi) s-a cauzat un prejudiciu unei persoane, obligaţia de dezdăunare, ca manifestare activă a răspunderii civile, trebuie să-i revină, cu întâietate, aceluia care este ţinut a răspunde în temeiul contractului, concretizând marele principiu al forţei obligatorii a contractului afirmat prin dispoziţiile art. 969 alin. (1) C. civ. 1864: "Convenţiile legale făcute au putere de lege între părţile contractante".

Numai în mod excepţional, în măsura în care, în circumstanţe particulare, repararea prejudiciului nu s-ar putea realiza prin angajarea răspunderii civile a debitorului obligat contractual, s-ar putea considera că devine posibilă, cu caracter subsidiar, activarea obligaţiei de a răspunde a persoanei care a săvârşit o faptă ilicită delictuală necontractuală, adică angajarea răspunderii civile delictuale, ca răspundere de drept comun.

O asemenea înţelegere a relaţiei dintre cele două forme (regimuri) ale răspunderii civile respectă şi conservă particularităţile lor juridice, lăsând specialul să prevaleze în raport cu generalul, ori de câte ori o asemenea prevalenţă apare ca posibilă (specialia generalibus derogant) .

Tot cu caracter preliminar, Înalta Curte consideră util a menţiona şi că în cazul obligaţiilor civile cu pluralitate de subiecte pasive (debitori), regula caracteristică este aceea a divizibilităţii lor, ceea ce înseamnă, între altele, că dacă sunt mai mulţi debitori, fiecare este ţinut să răspundă şi poate fi urmărit numai pentru plata părţii sale din datorie.

Cu caracter de excepţie, legea reglementează unele situaţii în care principiul divizibilităţii debitorilor este înlăturat de la aplicare, precum, spre exemplu, în cazul obligaţiilor solidare, caracterizate prin faptul că, în cazul pluralităţii de debitori, fiecare dintre ei poate fi obligat de creditor la plata integrală a datoriei, iar nu doar la plata părţii lui din datorie: conform art. 1039 C. civ. 1864, "Obligaţia este solidară din partea debitorilor, când toţi s-au obligat la acelaşi lucru, astfel că fiecare poate fi constrâns pentru totalitate, şi că plata făcută de unul din debitori liberează şi pe ceilalţi către creditor".

Corelativ, trebuie observat şi că potrivit dispoziţiilor art. 1041 C. civ. 1864, "Obligaţia solidară nu se prezumă, trebuie să fie stipulată expres; această regulă nu încetează decât numai când obligaţia solidară are loc de drept, în virtutea legii".

Aceste din urmă dispoziţii legale precizează, aşadar, că în cazul solidarităţii pasive, în considerarea caracterului ei de excepţie de la regula divizibilităţii datoriei, caracterul solidar al obligaţiei nu se prezumă, el trebuind să fie stipulat expres prin convenţia părţilor sau prevăzut ân mod neechivoc de lege.

Atunci când un asemenea izvor al solidarităţii debitorilor lipseşte, această răspundere specială a lor nu poate fi reţinută şi lăsată să acţioneze, regula care se impune fiind aceea a divizibilităţii obligaţiei, înţeleasă ca principiu comun în materie de răspundere civilă.

În procesul de faţă, observă Înalta Curte că prin sentinţa civilă nr. 105 din 19.01.2010 a Tribunalului Galaţi, pronunţată în primă instanţă şi menţinută apoi în apel, s-a dispus, între altele:

- obligarea pârâtei S.C. A. să lase în deplina proprietate, posesie şi folosinţă a reclamantului Municipiul Galaţi imobilul situat în intravilanul municipiului Galaţi, str. x, în suprafaţă de 7684,18 mp.

- admiterea cererii "... de chemare în garanţie contra evicţiunii formulată de S.C. A. S.R.L. Galaţi în contradictoriu cu pârâţii B. şi C.";

- admiterea cererii "....în pretenţii formulată de S.C. A. S.R.L. Galaţi în contradictoriu cu OCPI Galaţi....".

- obligarea pârâtului ".... OCPI Galaţi, în solidar cu pârâţii B. şi C., să plătească reclamantului S.C. A. S.R.L. Galaţi suma de 300.000 Euro sau echivalentul în RON la data plăţii efective actualizate cu rata inflaţiei cu începere de la data de 04 octombrie 2007 şi până la data plăţii efective, şi dobânzi, şi la plata sumei de 56.268 RON actualizată la rata inflaţiei, cu începere de la data de 4 octombrie 2007 şi până la data plăţii efective, şi dobânzi, cu titlu de preţ şi speze ale vânzării".

Rezultă din aceste dispoziţii ale sentinţei, precum şi din examinarea considerentelor care întemeiază dispozitivul, că obligarea pârâţilor B., C. şi O.C.P.I. Galaţi la plata de despăgubiri către S.C. A. S.R.L. Galaţi s-a făcut în solidar, precum şi că, în cazul pârâţilor Lungu, fundamentul răspunderii este reprezentat de faptul că aceştia sunt persoanele care i-au vândut S.C. A. S.R.L. Galaţi terenul în n suprafaţă de 7684,18 mp de care cumpărătoarea a fost evinsă în urma admiterii acţiunii în revendicare promovate de municipiul Galaţi. Astfel fiind, rezultă cu claritate din considerentele sentinţei că, în acord cu cele menţionate în dispozitiv, în contra pârâţilor Lungu s-a reţinut că aceştia sunt răspunzători faţă de cumpărătoare cu titlu de garanţie contra evicţiunii.

Deşi prima instanţă nu le-a menţionat în mod expres, reoferindu-se doar la răspunderea pentru evicţiune a pârâţilor H., este evident că a avut în vedere prevederile art. 1337 C. civ. 1864 ("Vânzătorul este de drept obligat, după natura contractului de vânzare, a răspunde către cumpărător de evicţiunea totală sau parţială a lucrului vândut.....").

Obligaţia de despăgubire stabilită în sarcina pârâţilor H. a fost, aşadar, una exclusiv contractuală, neinteresând, cu privire la ei, angajarea răspunderii civile delictuale, ca răspundere de drept comun şi subsidiară în raport cu aceea contractuală.

În ce-l priveşte pe pârâtul O.C.P.I. Galaţi, obligarea acestuia la plată s-a întemeiat pe săvârşirea unei fapte de natură pur delictuală(extracontractuală), iar nu contractuală: potrivit considerentelor sentinţei, acestui pârât îi este imputată săvârşirea faptei ilicite delictuale constând în aceea că a acordat pentru acelaşi imobil două numere cadastrale diferite, ceea ce a condus şi la emiterea mai multor certificate de carte funciară care au stat la baza încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare succesive cu privire la terenul în litigiu, ajungându-se la întabularea dreptului de proprietate al vânzătorilor succesivi în baza unei hotărâri judecătoreşti falsificate şi, finalmente, la prejudicierea pârâtei S.C. A. S.R.L. Galaţi.

Astfel fiind, este în afara oricărei îndoieli că dacă în cazul pârâţilor H. răspunderea lor civilă faţă de cumpărătoarea evinsă este de natură exclusiv contractuală, în cazul pârâtei recurente OCPI Galaţi răspunderea acesteia este de natură exclusiv delictuală.

Faţă de această esenţială diferenţă de natură între cele două forme de răspundere, era necesar ca prima instanţă, precum şi, ulterior, instanţa de apel să stabilească în mod corect efectele juridice atrase de particularităţile fiecăreia dintre aceste forme de răspundere.

În armonie cu dezlegările cu caracter general făcute de Înalta Curte în partea de început a considerentelor de faţă, concluzia care se impune este aceea că în mod nelegal prima instanţă, confirmat în apel, a dispus obligarea în solidar a pârâţilor H. şi OCPI Galaţi la despăgubirea S.C. A. S.R.L. Galaţi, căci faţă de natura juridică diferită a răspunderii fiecăruia dintre pârâţi,solidaritatea nu putea fi reţinută. Astfel cum deja rezultă din cele ce preced, solidaritatea pasivă nu se presupune şi nici nu acţionează ca regulă atunci când există mai mulţi debitori, fiind necesar ca ea să rezulte în mod neîndoielnic (pentru că a fost expres prevăzută) fie dintr-o stipulaţie contractuală, fie dintr-o dispoziţie legală anume dedicată. Or, în procesul de faţă niciuna dintre aceste ipoteze nu este prezentă, astfel că, pe cale de consecinţă, pârâtul O.C.P.I. Galaţi nu putea fi obligat la plată în solidar cu pârâţii H.. Prin urmare, instanţa de apel, la fel ca prima instanţă, a făcut o greşită interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale în materie de solidaritate pasivă, atrăgând incidenţa motivului de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. 1864.

Continuând raţionamentul juridic impus de particularităţile cauzei de faţă, Înalta Curte mai arată şi că obligarea pârâtului OCPI Galaţi la plată nu putea fi dispusă nici în mod exclusiv, deci chiar dacă nu s-ar reţine solidaritatea acestuia cu pârâţii H..

Este necesar a se ţine seama de faptul că întrucât răspunderea civilă delictuală are un caracter subsidiar în raport cu aceea contractuală, obligarea pârâţilor H. la despăgubirea S.C. A. S.R.L. Galaţi în virtutea obligaţiei de garanţie pentru evicţiune care le revenea, asociată cu împrejurarea că partea evinsă se putea îndestula în urma executării (fie şi silită) în contra debitorilor H., impune concluzia potrivit căreia în prezentul proces nu s-ar fi putut dispune admiterea cererii în despăgubire, pe temeiul ilicitului delictual, formulată de S.C. A. S.R.L. Galaţi împotriva pârâtei OCPI Galaţi.

Dacă, dimpotrivă, s-ar admite că o asemenea obligare la plată ar fi fost posibilă, s-ar ajunge ca, pe fondul înlăturării solidarităţii între pârâţii H. şi OCPI Galaţi, pârâta S.C. A. S.R.L. Galaţi să obţină un titlu de despăgubire împotriva fiecăreia dintre cele două categorii de pârâţi, cu posibilitatea de a-şi realiza dreptul la despăgubire în contra fiecăreia şi în mod distinct.

S-ar ajunge, prin aceasta, la dubla despăgubire a pârâtei evinse, deci la injusta ei îmbogăţire prin depăşirea limitelor între care dezdăunarea ei era legitimă . Are în vedere Înalta Curte că, în materia reparării prejudiciului, regula de principiu este aceea ca reparaţia să fie integrală, iar aceasta înseamnă (şi trebuie să însemne) că deşi cel prejudiciat are dreptul la despăgubiri, acestea trebuie să corespundă întinderii reale a pagubei suferite, fără a putea depăşi limitele prejudicierii.

Altfel, dezdăunarea devine excesivă şi necuvenită, transformându-se, pe de o parte, într-o sursă de injustă îmbogăţire a celui prejudiciat, iar pe de altă parte într-o sursă de însărăcire a celui obligat la plată, în speţă a O.C.P.I .Galaţi.

Mai observă Înalta Curte, în context, şi că pârâta intimată S.C. A. S.R.L. Galaţi este inclusiv beneficiara unui titlu executoriu destinat despăgubirii sale obţinut într-un proces penal, fiind de văzut că prin sentinţa nr. 32 din 30 iulie 2018 a Curţii de Apel Iaşi s-a dispus obligarea inculpaţilor I., J. şi K. la a=i plăţi părţii civile S.C. A. S.R.L. Galaţi, actuala intimată, suma de 210.000 Euro (ca parte efectiv plătită din preţul imobilului) sau echivalentul în RON la data plăţii efective, sumă actualizată la data plăţii efective cu rata inflaţiei, cu începere de la data de 4 octombrie 2007, plus 56.268 RON, cu titlu de despăgubiri civile, sumă actualizată cu rata inflaţiei la data plăţii efective, cu începere de la data de 4 octombrie 2007. Or, în acest fel S.C. A. S.R.L. Galaţi a obţinut şi un al doilea titlu destinat despăgubirii sale, facilitându-i recuperarea prejudiciului cauzat prin evicţiune.

Toate cele ce preced trimit la concluzia că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. 1864 este incident şi prin raportare la caracterul nelegal al soluţiei de obligare la plata a O.C.P.I. Galaţi, ignorându-se caracterul prevalent al răspunderii de sorginte contractuală ce le revenea pârâţilor H..

Pentru motivele de mai sus, se va admite recursul declarat de pârâta OCPI Galaţi şi se va modifica în parte decizia atacată, în sensul admiterii apelului declarat de pârâtul O.C.P.I. Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 105 din 19.01.2010 a Tribunalului Galaţi. Pe care de consecinţă, sentinţa va fi schimbată în sensul respingerii cererii în pretenţii formulate de S.C. A. S.R.L. Galaţi împotriva pârâtului O.C.P.I. Galaţi, înlăturându-se dispoziţia de obligare a acestui pârât la plata de despăgubiri.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale deciziei şi sentinţei care nu sunt contrare celor dispuse prin prezenta hotărâre.

În ce priveşte celelalte motive de recurs formulate de pârâtul O.C.P.I Galaţi, examinarea lor nu se mai impune câtă vreme, astfel cum rezultă din cele de mai sus, admiterea recursului şi înlăturarea dispoziţiei de obligare a pârâtului recurent la plata de despăgubiri şi-au avut un suficient temei în considerentele ce preced.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi împotriva deciziei civile nr. 125/A din 30 mai 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.

Modifică în parte decizia recurată, în sensul că:

Admite apelul declarat de pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 105 din 19 ianuarie 2010 a Tribunalului Galaţi, secţia civilă, pe care o schimbă, în parte, în sensul că:

Respinge cererea în pretenţii formulată de S.C. A. S.R.L. Galaţi împotriva pârâtului Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi.

Înlătură obligaţia pârâtului Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi de a plăti reclamantei S.C. A. S.R.L. Galaţi, în solidar cu pârâţii B. şi C., suma de 300.000 euro sau echivalentul în RON la data plăţii efective actualizate la rata inflaţiei cu începere de la data de 4 octombrie 2007 şi până la data plăţii efective, şi dobânzi, precum şi de la plata sumei de 56.268 RON, actualizată la rata inflaţiei, cu începere de la data de 4 octombrie 2007 şi până la data plăţii efective, şi dobânzi, cu titlu de preţ şi speze ale vânzării.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei şi sentinţei.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 ianuarie 2023.