Inadmissibility of ordinary appeal against decision resolving extraordinary cancellation of definitive judgment

Şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2023

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

În data de 29.05.2023, recurentul-pârât A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 175/R din 09.05.2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017, prin care a solicitat anularea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin decizia civilă nr. 175/R din 09.05.2023, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a constatat ca fiind nul recursul declarat de recurentul-pârât A. împotriva deciziei civile nr. 452/30.06.2022 a Tribunalului Maramureş şi a obligat recurentul-pârât la plata sumei de 1.500 RON către intimatul B., cheltuieli de judecată în recurs.

2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Cluj

Prin decizia nr. 225/R/2023 din 14.06.2023, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a constatat ca fiind nulă contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 175/R din 09.05.2023 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. x/2017, pe care a menţinut-o, şi a obligat contestatorul să plătească intimatului B. suma de 1.000 RON, cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

În data de 3 iulie 2023, contestatorul A. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 225/R/2023 din 14 iunie 2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.

În motivarea cererii, recurentul a expus o scurtă circumstanţiere a situaţiei de fapt şi şi-a manifestat nemulţumirea cu privire la modalitatea de soluţionare a litigiului, precum şi cu privire la modalitatea de administrare a probelor (proba testimonială, interogatoriu, expertiză tehnică) şi de interpretare a acestora (înscrisuri).

Totodată, a aratat că a semnat cererea de recurs şi a expus motivele de casare, iar instanţa nu a analizat criticile deduse judecăţii.

A invocat încălcarea prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi a susţinut că a achitat taxele şi impozitele aferente terenului şi a efectuat demersuri în vederea constituirii dreptului de proprietate începând cu apariţia legilor fondului funciar şi începerii lucrărilor oficiale de cadastrare a zonei.

Pe cale de consecinţă, a arătat că este nelegală eliberarea unui titlu de proprietate în favoarea unei alte persoane.

În temeiul art. 453 C. proc. civ., a solicitat obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

4. Apărările formulate în cauză

În cauză nu a fost formulată întâmpinare.

5. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin rezoluţie a fost stabilit termen de judecată în cameră de consiliu, fără citare părţi, la data de 22.11.2023.

În data de 05.10.2023, în termen legal, recurentul a formulat punct de vedere la raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care a reiterat situaţia de fapt şi a făcut referire la probele administrate în fazele procesuale anterioare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia atacată, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Căile de atac reprezintă mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul cărora se poate solicita verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârilor judecătoreşti iar, în final, remedierea erorilor săvârşite, constituind, astfel, pentru părţi o garanţie a respectării drepturilor lor fundamentale.

Rezultă că împotriva hotărârii judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.

Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.

Prin decizia civilă nr. 175/R din 09.05.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Cluj a constatat nul recursul declarat de recurentul- pârât A. împotriva deciziei civile nr. 452 pronunţată la data de 30.06.2022 în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Maramureş, hotărârea instanţei fiind definitivă.

Împotriva deciziei definitive nr. 175/R din 09.05.2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, recurentul A. a formulat contestaţie în anulare – soluţionată prin decizia civilă nr. 225/R din 14.06.2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în sensul constatării nulităţii contestaţiei în anulare, hotărârea fiind definitivă.

Art. 508 alin. (4) C. proc. civ. prevede că "hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată."

În speţă, calea de atac a recursului este declarată împotriva unei decizii pronunţate în soluţionarea unei contestaţii în anulare – cale extraordinară de atac formulată împotriva unei hotărâri definitive, decizie ce nu este supusă, prin lege, căii de atac a recursului.

Astfel, coroborând prevederile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., cu dispoziţiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., cum hotărârea ce a făcut obiectul contestaţiei în anulare este definitivă, reiese că şi decizia civilă nr. 225/R/2023 din 14 iunie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, prin care a fost soluţionată contestaţia în anulare, este definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului.

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o "hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta."

Astfel, una din regulile generale privitoare la exercitarea căilor legale de atac constă în aceea că dreptul de a promova o cale de atac este, în principiu, unic şi se epuizează odată cu exercitarea lui, ceea ce înseamnă că nimănui nu-i este îngăduit de a uza de două sau mai multe ori de una şi aceeaşi cale de atac.

Revine, aşadar, persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă şi de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit şi a căilor de atac.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca atare, niciuneia dintre părţi nu îi este permis să formuleze şi nici instanţa judecătorească nu se poate învesti cu judecata unei căi de atac exercitată în afara sistemului căilor de atac prevăzute de lege.

Pe cale de consecinţă, decizia atacată este o hotărâre definitivă, nesupusă, prin lege, cenzurii căii de atac a recursului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 225/R/2023 din 14 iunie 2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 225/R/2023 din 14 iunie 2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 noiembrie 2023.