Jurisdictional conflict resolved in favor of Cluj-Napoca Court for judge-mother's successoral claim.

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la 8 iunie 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A., în calitate de reprezentant legal al minorilor B. şi C., precum şi reclamanta D., în nume propriu, au solicitat autorizarea celei dintâi reclamante în vederea asistenţei/reprezentării minorilor cu privire la toate actele necesare suplimentarii actului de lichidare a regimului comunităţii legale eliberat de Biroul Individual Notarial "E.", cu cota de 1/585, parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, str. x, azi str. x, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x – teren în suprafaţă de 2.778 mp, având categoria de folosinţă arabil şi cota de 1/2811, parte din imobilul situat in Cluj-Napoca, str. x, azi str. x, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x – teren pentru drum în suprafaţă de 1.069 mp, având categoria de folosinţa arabil si păşune.

De asemenea, reclamanta A. a solicitat să fie autorizată ca, în calitate de reprezentant legal al minorilor, să-i asiste/reprezinte pe aceştia la toate actele necesare suplimentarii certificatului de moştenitor nr. x din 16 decembrie 2020, eliberat de Biroul Individual Notarial "E.", în urma dezbaterii succesiuni defunctului F., cu bunul dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x de Biroul Notarului Public "G.", constând din cota de 1/585, parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, str. x, actuală str. x, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x – teren în suprafaţă de 2.778 mp, având categoria de folosinţă arabil, şi, respectiv din cota de 1/2811, parte din imobilul situat in Cluj-Napoca, str. x, actuală str. x, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x – teren pentru drum în suprafaţă de 1069 mp, având categoria de folosinţă arabil şi păşune, precum şi la toate actele necesare acceptării şi dezbaterii succesiunii ce li se cuvine minorilor după bunica defunctă, H., decedată la 21 aprilie 2023.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 144 alin. (2), art. 146 alin. (92), art. 145, art. 41 alin. (2) şi alin. (3) şi art. 43 C. civ., art. 114 alin. (2), art. 127 şi art. 194 şi următ. C. proc. civ.

2. Hotărârea Judecătoriei Cluj-Napoca

Prin sentinţa civilă 7375/CC din 15 iunie 2023, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Cluj-Napoca a constatat că, persoanele ocrotite sunt minorii B. şi C., care au domiciliul în localitatea Sântandrei, jud. Bihor, localitate care, potrivit dispoziţiilor H.G. nr. 337/1993, se află în raza de competenţă a Judecătoriei Oradea, astfel că instanţa competentă pentru soluţionarea prezentei cereri este Judecătoria Oradea.

Judecătoria Cluj-Napoca a reţinut că reclamanta A. nu a formulat cererea în nume propriu, ci in calitate de reprezentant legal al minorilor B. şi C., iar cererea nu este de competenţa instanţei la care petenta îşi desfăşoară activitatea, deoarece aceasta are calitatea de magistrat la Tribunalul Bihor, în vreme ce competenţa de soluţionare a cererii revine Judecătoriei Oradea, astfel că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

De asemenea, instanţa a apreciat că, în speţă nu sunt aplicabile prevederile art. 114 alin. (2) C. civ., întrucât nu se solicită autorizarea tutorelui pentru încheierea unui act juridic cu privire la un imobil (vânzare, donaţie, partaj, etc.), ci autorizarea acceptării unei succesiuni, iar faptul că, în componenţa succesiunii intra un imobil situat în raza de competenţă a Judecătoriei Cluj-Napoca este lipsit de relevanţă, câtă vreme autorizarea instanţei nu este solicitată pentru încheierea unui act în legătură cu acest imobil, ci pentru acceptarea succesiunii/lichidarea regimului matrimonial.

De asemenea, instanţa a apreciat că este lipsit de relevanţă şi aspectul referitor la faptul că ultimul domiciliu al defuncţilor F. şi H. a fost în Cluj-Napoca, deoarece instanţa de tutelă competentă să dispună autorizarea acceptării succesiunii nu se stabileşte prin raportare la dispoziţiile art. 118 C. civ., ci conform art. 114 din acest act normativ.

3. Hotărârea Judecătoriei Oradea

Prin încheierea civilă nr. 3423 din 11 octombrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Oradea a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Oradea a reţinut că reclamanta A. are funcţia de judecător la Tribunalul Bihor, iar prin cererea introductivă, în calitate de reprezentant legal al minorilor B. şi C., a solicitat instanţei să autorizeze ca aceasta să asiste, respectiv să reprezinte minorii în procedura de suplimentare a actului de lichidare a regimului comunităţii legale eliberat de Biroul Individual Notarial "E.", a suplimentării certificatului de moştenitor nr. x din 16 decembrie 2020 eliberat de acelaşi notar public, precum şi la întocmirea actelor necesare acceptării şi dezbaterii succesiunii ce li se cuvine după bunica lor, defuncta H..

Sub aspectul normelor de competenţă aplicabile, instanţa a constatat că art. 127 alin. (1) C. proc. civ. stabileşte o competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică, pe care părţile nu o pot înlătura, potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 3 raportat la art. 126 alin. (1) C. proc. civ.. Chiar dacă denumirea marginală a textului este "competenţă facultativă", instanţa a arătat că textul alin. (1) prevede un caz de competenţă exclusivă, în sensul excluderii instanţelor aflate în circumscripţia curţii de apel în care activează reclamantul, excepţia putând fi invocată din oficiu, fiind vorba de protejarea unui interes public.

Reţinând că reclamanta A. are funcţia de judecător la Tribunalul Bihor, a apreciat că dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. impun sesizarea unei alte instanţe, de acelaşi grad, faţă de cea inferioară celei la care aceasta îşi desfăşoară activitatea, instanţă aflată în circumscripţia oricăreia din curţile de apel învecinate curţii de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea, pentru a se înlătura orice dubiu cu privire la imparţialitatea instanţei.

Astfel, a constatat că reclamanta A. a respectat dispoziţiile imperative ale art. 127 alin. (1) C. proc. civ., alegând să sesizeze Judecătoria Cluj-Napoca, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Cluj, care este învecinată cu Curtea de Apel Oradea în a cărei circumscripţie se află instanţa la care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

De asemenea, Judecătoria Oradea a apreciat că prevederile art. 114 C. proc. civ. instituie norme de competenţă teritorială de ordine publică, iar, în situaţia specială a cauzelor având ca obiect autorizarea încheierii actelor juridice privind bunuri imobile, alin. (2) al acestui articol, incident în cauză, instituie o normă de competenţă absolută, alternativă, fiind deopotrivă competente instanţa de la domiciliul minorului, cât şi instanţa de la locul situării imobilului.

Totodată, a arătat că, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, aparţinând, exclusiv, reclamantelor dreptul a alege între instanţa în a cărei circumscripţie teritorială sunt situate imobilele (Judecătoria Cluj-Napoca) şi instanţa în a cărei circumscripţie au domiciliul persoanele ocrotite (Judecătoria Oradea).

Or, reclamanta A., în calitate de reprezentant legal al minorilor B. şi C., precum şi reclamanta D., în nume propriu, şi-au manifestat această alegere, înţelegând să introducă cererea de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, instanţa competentă, în temeiul art. 114 alin. (2) C. proc. civ.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru următoarele considerente:

Obiectul litigiului dedus judecăţii îl constituie cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în calitate de reprezentant legal al minorilor B. şi C., precum şi de reclamanta D., în nume propriu, prin care cea dintâi reclamantă a solicitat autorizarea instanţei în vederea asistenţei/reprezentării minorilor în procedura suplimentării actului de lichidare a regimului comunităţii legale, eliberat de Biroul Individual Notarial "E.", a autorizării ca, în calitate de reprezentant legal al minorilor, să-i asiste/reprezinte pe aceştia în procedura notarială privind suplimentarea certificatului de moştenitor nr. x din 16 decembrie 2020, eliberat de acelaşi notar public de pe urma defunctului F., precum şi la toate actele necesare acceptării şi dezbaterii succesiunii ce li se cuvine minorilor după bunica defunctă, H., decedată la 21 aprilie 2023.

În motivarea cererii, reclamanta A. a arătat că este judecător la Tribunalul Bihor, şi că, în considerarea acestei calităţi, a înţeles să învestească Judecătoria Cluj-Napoca cu soluţionarea cererii sale, conform dispoziţiilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Situaţia particulară a conflictului negativ de competenţă pendinte este dacă, faţă de norma de competenţă atribuită instanţei cu privire la soluţionarea unei cereri în care se pune problema ocrotirii unor minori într-o procedură succesorală notarială, de către mama lor, care are calitatea de judecător, sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Norma legală enunţată reglementează un caz de competenţă facultativă pentru ipoteza în care judecătorul are calitatea de reclamant, interzicând sesizarea instanţei competente dacă este aceea la care acesta îşi desfăşoară activitatea.

Scopul edictării art. 127 C. proc. civ. constă în asigurarea imparţialităţii instanţei, textul legal nominalizând subiecţii pe care legiuitorul a înţeles să îi plaseze în sfera de aplicare a acestei norme juridice, făcând referire la judecători, indiferent de tipul instanţelor la care aceştia funcţionează.

În speţă, reclamanta A., uzând de dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., a înţeles să învestească Judecătoria Cluj-Napoca, instanţă aflată în circumscripţia Curţii de Apel Cluj, învecinată cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea (Curtea de Apel Oradea), cu soluţionarea cererii privind autorizarea asistenţei/reprezentării copiilor săi minori, în procedura succesorală de lichidare a comunităţii de bunuri şi de suplimentare a certificatului de moştenitor emis de pe urma bunicului minorilor, precum şi în cea care priveşte dezbaterea succesiunii bunicii acestora.

Înalta Curte constată că, prin cererea de chemare în judecată reclamanta urmăreşte autorizarea, în persoana sa, a asistării/reprezentării copiilor săi minori la toate actele necesare acceptării şi dezbaterii succesiunii, precum şi la suplimentarea certificatului de moştenitor şi a actului de lichidare a comunităţii legale, în raport de lipsa de discernământ a acestora. Ca atare, aceasta are calitatea de reclamant în litigiul dedus judecăţii.

Or, în raport de stabilirea cadrului procesual, rezultă că sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., care conţin o derogare de la normele de competenţă, reglementând o situaţie de excepţie, aceea a calităţii de judecător a părţii reclamante, fiind îndeplinită, în cauză, condiţia premisă reglementată de acest text de lege şi operând prorogarea de competenţă în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, instanţă judecătorească aflată în circumscripţia Curţii de Apel Cluj, învecinată Curţii de Apel Oradea, în a cărei circumscripţie se află Tribunalul Bihor, unde reclamanta îşi desfăşoară activitatea.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.