Conflict of jurisdiction over exclusive territorial competence for professional-consumer contracts: domicile fixed at filing date

Şedinţa publică din data de 14 noiembrie 2023

I Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni sub nr. x/2021 la data de 08.12.2021, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

- obligarea pârâtei la plata sumei de 836,09 RON, aşa cum aceasta rezultă din factura nr. x/23.01.2020 emisă de C. S.A., reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate şi neachitate şi/sau a echipamentelor achiziţionate cu plata în rate conform ofertei promoţionale, în baza contractului de servicii aferent codului de client nr. x;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 50 RON, reprezentând taxa judiciară de timbru, precum şi a oricăror cheltuieli de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei cauze.

2. Hotărârile care au generat conflictul

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 211 din data de 14 februarie 2023, Judecătoria Fălticeni a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect "cerere cu valoare redusă", formulată de către reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Fălticeni a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ., competenţa pentru soluţionarea cererii deduse judecăţii aparţine instanţei de la domiciliul consumatorului. Or, cum în cauză consumatorul este pârâta, iar aceasta, potrivit verificărilor în baza de date DEPABD, are domiciliul în Bucureşti, instanţa competentă este Judecătoria sectorului 3 Bucureşti.

2.2 Prin sentinţa civilă nr. 7753 din data de 15 septembrie 2023, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de valoare redusă formulate de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Judecătoriei Fălticeni, a constatat ivit conflictul de competenţă, a suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea acestuia şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., competenţa aparţinând instanţei de la domiciliul consumatorului, respectiv al pârâtei din prezenta cauză.

Însă, deşi pârâta figurează în prezent cu domiciliul în Bucureşti, la data introducerii cererii de chemare în judecată aceasta avea domiciliul legal în jud. Suceava.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 107 alin. (2) C. proc. civ., competenţa teritorială se stabileşte în funcţie de domiciliul/sediul pârâtului la data introducerii cererii de chemare în judecată, instanţa iniţial învestită rămânând competentă să judece procesul chiar dacă pârâtul-consumator şi-a schimbat între timp domiciliul pe raza altei localităţi.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 rap. la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., în limitele configurate de instanţele de judecată aflate în conflict, Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă teritorială, în ipoteza prevăzută de art. 133 alin. (2) teza I C. proc. civ., anume a declinărilor reciproce între Judecătoria Fălticeni şi Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

Ivirea prezentului conflict negativ de competenţă a fost determinată de modul diferit în care cele două instanţe au stabilit competenţa teritorială de soluţionare a cererii de valoare redusă, în raport de dispoziţiile art. 121 C. proc. civ. şi prin prisma constatării domiciliului pârâtei-consumator.

Astfel, Judecătoria Fălticeni a reţinut că, faţă de domiciliul pârâtei, astfel cum este menţionat în baza de date DEPABD, este competentă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în timp ce aceasta din urmă a constatat că, deşi în prezent pârâta are domiciliul în Bucureşti, la data introducerii cererii de chemare în judecată avea domiciliul legal în judeţul Suceava, astfel că este competentă Judecătoria Fălticeni.

Înalta Curte constată că prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni reclamanta A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei B., la plata sumei de 836,09 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate şi neachitate şi/sau a echipamentelor achiziţionate cu plata în rate conform ofertei promoţionale, în baza contractului de servicii aferent codului de client nr. x încheiat cu C..

Astfel, creanţa reclamantei provine din serviciile şi echipamentele oferite pârâtei şi neachitate de către aceasta, raporturile juridice deduse judecăţii fiind acelea dintre un profesionist şi un consumator.

Noţiunea de profesionist este definită de art. 2 din Legea nr. 193/2000, ca fiind orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa legii, acţionează în cadrul activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, precum şi orice persoană care acţionează în acelaşi scop în numele sau pe seama acesteia.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 3 din C. civ., sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere.

Dispoziţiile art. 2 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992, definesc notiunea de consumator, în sensul că "prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale".

Prin urmare, în ceea ce priveşte raportul juridic dedus judecăţii, Înalta Curte reţine atât calitatea de profesionist a reclamantei, cât şi calitatea de consumator a pârâtei.

În aceste coordonate, se reţine că potrivit dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ., care instituie un caz de competenţă teritorială exclusivă, "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile".

Alin. (2) al art. 126 C. proc. civ. statuează că, "În litigiile din materia protecţiei drepturilor consumatorilor, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege, părţile pot conveni alegerea instanţei competente, în condiţiile prevăzute la alin. (1), numai după naşterea dreptului la despăgubire. Orice convenţie contrară este considerată ca nescrisă".

Totodată, art. 1028 alin. (2) C. proc. civ. prevede că în cererile de valoare redusă competenţa se stabileşte potrivit dreptului comun, iar potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Înalta Curte constată că instanţele aflate în conflict negativ nu se află în dezacord în ceea ce priveşte dispoziţiile legale care stabilesc competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la domiciliul pârâtului (consumatorul), ci în privinţa locului unde se află situat acest domiciliu.

În acest sens, se observă că la data introducerii cererii de chemare în judecată, 08 decembrie 2021, pârâta B. avea domiciliul în jud. Suceava, astfel cum rezultă din rezultatul verificărilor efectuate în baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanei şi a Bazelor de Date, precum şi din cererea de chemare în judecată, în cadrul căreia reclamanta a indicat domiciliul pârâtei ca fiind în sat Herla, jud. Suceava.

Din aceleaşi verificări reiese că începând cu data de 05 august 2022, deci ulterior introducerii cererii de chemare în judecată, pârâta figurează cu domiciliul activ în Bucureşti.

Prin urmare, întrucât dovada domiciliului pârâtei s-a realizat potrivit legii, respectiv pe baza relaţiilor solicitate de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanei şi a Bazelor de Date, rezultând că aceasta, la momentul sesizării instanţei de către reclamantă, avea domiciliul în jud. Suceava, localitate aflată în raza teritorială a Judecătoriei Fălticeni, aceasta este instanţa competentă să soluţioneze pricina, în raport de dispoziţiile legale incidente, respectiv art. 121 corob. cu art. 126 alin. (2) C. proc. civ.

Faptul că pârâta şi-a schimbat domiciliul ulterior chemării sale în judecată, nu are consecinţe asupra competenţei teritoriale a instanţei.

Momentul determinării instanţei competente este reglementat expres de dispoziţiile alin. (2) al art. 107 C. proc. civ. şi este acela al sesizării instanţei, astfel încât sunt nerelevante orice schimbări ulterioare referitoare la domiciliul pârâtului.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 noiembrie 2023.