Widow's military labor benefits upheld; pension appeal dismissed as unfounded.

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureș, sub nr. 1137 din 13 august 2003, reclamanta S.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș, anularea hotărârii nr. 5266 din 12 iunie 2003, prin care pârâta a refuzat să-i recunoască acesteia, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, în calitate de soție supraviețuitoare a numitului S.A.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în perioada 5 iunie 1954 - 1 decembrie 1956, soțul său S.A., în prezent decedat, a efectuat stagiul militar în U.M. 01251 București, ca soldat neinstruit, fiind folosit ca mână de lucru, situația acestuia încadrându-se în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002. A mai arătat că cererea pe care a adresat-o pârâtei, pentru a-i fi recunoscute drepturile sale prevăzute de Legea nr. 309/2002, a fost respinsă, pe motivul că soțul său nu se încadrează în situația prevăzută la art. 1 din această lege.

Pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș, prin întâmpinarea depusă, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că soțului reclamantei nu-i sunt aplicabile prevederile Legii nr. 309/2002, întrucât acesta a efectuat stagiul militar într-o unitate militară, iar beneficiul drepturilor prevăzute de legea menționată se acordă numai celor care au efectuat stagiul militar într-un detașament de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 439 din 20 octombrie 2003, a admis acțiunea, constatând că pe perioada 5 iunie 1954 - 1 decembrie 1956, soțul reclamantei s-a aflat în situația prevăzută la art. 1 din Legea nr. 309/2002 și a obligat-o pe pârâtă să-i acorde reclamantei, drepturile prevăzute de această lege, începând cu luna următoare depunerii cererii.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta a făcut dovada că a fost soția numitului S.A., în prezent decedat; din înscrisul nr. IT 416 din 3 octombrie 2003, eliberat de U.M. 02405 Pitești, la cererea instanței, rezultă că soțul reclamantei a efectuat stagiul militar la U.M. 01251 București, în perioada 5 iunie 1954 - 1 decembrie 1956, fiind folosit ca „mână de lucru”, activitate specifică pentru muncitori necalificați; probatoriul administrat în cauză face dovada că soțul reclamantei se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, iar reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, beneficiază de drepturile conferite de legea precizată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș, criticând-o ca fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

În motivarea recursului, recurenta a arătat că din înscrierile de la pagina 5 a livretului militar al soțului reclamantei, rezultă că acesta a efectuat stagiul militar într-o unitate militară, și nu la un detașament de muncă, astfel că nu se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002, și, drept consecință, reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, nu poate beneficia de drepturile conferite de această lege.

Examinând situația atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate și cu dispozițiile legale incidente cauzei, această instanță constată că recursul nu este fondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit reglementării Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, precum și reglementării Normelor metodologice de aplicare a acestei legi, aprobate de H.G. nr. 1114/2002, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada anilor 1950 - 1961, are dreptul la o indemnizație lunară neimpozabilă pentru fiecare lună de stagiu militar efectuat, precum și la unele gratuități și facilități prevăzute de această lege.

Art. 3 și art. 5 lit. b) din Legea nr. 309/2002, conferă unele drepturi, și soției celui decedat care a efectuat stagiul militar în condițiile arătate mai sus.

Datele înscrise în fișa de evidență militară nr. 3867, comunicată la data de 3 octombrie 2003, de U.M. 02405 Pitești, la cererea instanței de fond, fac dovada că numitul S.A., soțul reclamantei, a efectuat stagiul militar la U.M. 01251 București, în perioada 5 iunie 1954 - 1 decembrie 1956, fiind folosit ca „mână de lucru”.

Faptul că pe întreaga perioadă a stagiului militar, soțul reclamantei, în prezent decedat, a fost folosit ca „mână de lucru” (desfășurând activități specifice muncitorilor necalificați), justifică încadrarea acestuia în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.

Reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, beneficiază de drepturile conferite de Legea nr. 309/2002, așa cum a apreciat și instanța de fond.

Pentru considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței civile nr. 439 din 20 octombrie 2003, a Curții de Apel Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 decembrie 2004.