Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1864/2023 AI generated

Negative conflict of jurisdiction over guarantor's reimbursement claim against sole heir; exclusive inheritance jurisdiction rejected due to absence of indivision, competence assigned to court of defendant's domicile.

Case Number Decizia nr. 1864/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering the Târgu Jiu Court to retain competence, thereby prevailing over the Timișoara Court's claim. The dispute involved a creditor (acting as guarantor for a deceased debtor) suing the sole heir for reimbursement of credit payments, with the initial court declining territorial jurisdiction in favor of the defendant's domicile, while the second court declined it in favor of the deceased's last domicile based on inheritance rules. The Supreme Court held that Article 118 of the Code of Civil Procedure, which grants exclusive jurisdiction to the court of the deceased's last domicile, was inapplicable because the absence of co-heirs meant no state of indivision existed; consequently, the general rule under Article 107 applied, designating the court of the defendant's domicile, but since the defendant failed to raise the exception of lack of territorial jurisdiction within the statutory deadline, the initially seized court remained competent.

Legislator headnote

AI generated

art. 2320 C. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 118 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ, art. 954 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction over guarantor's reimbursement claim against sole heir; exclusive inheritance jurisdiction rejected due to absence of indivision, competence assigned to court of defendant's domicile: În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 2280, art. 2320 C. civ., raportate la art. 194 şi urm. C. civ.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction territorial jurisdiction article of civil procedure domicile statutory heir conflict rule

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 31 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâtul B. ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 13.200 RON reprezentând sumele achitate în numele autoarei pârâtului, C., în baza contractului de credit nr. x din 16.03.2019 şi dobânda datorată pentru achitarea acestor sume, actualizate la zi cu rata inflaţiei de la data plăţii la data plăţii efective şi la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 2280, art. 2320 C. civ., raportate la art. 194 şi urm. C. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Judecătoria Târgu Jiu, prin sentinţa nr. 401/31.01.2023 a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Timişoara.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., precum şi faptul că pârâtul are domiciliul în Timişoara, judeţul Timiş.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Timişoara, prin sentinţa nr. 10544 pronunţată la data 5 mai 2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu şi a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat cauza şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 118 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., precum şi faptul că a fost învestită cu o cerere a creditorului defunctei, în raport cu împrejurarea că pretenţiile deduse judecăţii sunt reprezentate de sumele achitate de reclamant în numele autoarei pârâtului, C. (girant al acesteia), în baza contractului de credit nr. x din 16.03.2019 şi dobânda datorată pentru achitarea acestor sume, actualizate la zi cu rata inflaţiei de la data plăţii la data plăţii efective.

Totodată, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 954 alin. (2) C. proc. civ., sens în care a constatat că din cuprinsul certificatului de deces coroborat cu rezultatul verificărilor efectuate de instanţă în DEPABD, rezultă că ultimul domiciliu al defunctei C. a fost în comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj, aflat în circumscripţia Judecătoriei Târgu Jiu.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa constată următoarele:

Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă teritorială, în ipoteza prevăzută de art. 133 pct. 2 teza I din C. proc. civ., anume a declinărilor reciproce între Judecătoria Târgu Jiu şi Judecătoria Timişoara.

Declinarea reciprocă de competenţă este determinată de modalitatea diferită în care cele două instanţe aflate în conflict apreciază asupra incidenţei fie a dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ., care instituie regula generală conform căreia cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa de la domiciliul pârâtului, dacă legea nu prevede altfel, fie a dispoziţiilor art. 118 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "cererile privitoare la cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar" sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului, până la ieşirea din indiviziune.

Înalta Curte mai reţine că stabilirea competenţei se realizează raportat la cererea de chemare în judecată, mai precis obiectul şi cauza acesteia, astfel cum au fost stabilite de către reclamant, instanţa care soluţionează incidentul procedural ivit stabilind doar care dintre judecătorii este mai bine plasată în analiza cauzei conform dispoziţiilor legale.

Potrivit art. 118 alin. (1) C. proc. civ.: "În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar".

Textul legal menţionat precizează în mod clar aplicarea sa în timp, respectiv, faptul că în materie de moştenire este competentă instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului "până la ieşirea din indiviziune", adică atâta vreme cât între moştenitori subzistă starea de indiviziune.

Prin urmare, după lichidarea moştenirii, adică după desăvârşirea împărţelii între moştenitori, nu mai subzistă motivele care să justifice o competenţă teritorială exclusivă, pentru că după acest moment nu se mai poate vorbi despre "cereri în materie de moştenire".

Mutatis mutandis, aceeaşi soluţie se impune şi atunci când încă de la data deschiderii succesiunii o atare stare de indiviziune nu a existat, pentru că masa succesorală nu a revenit mai multor persoane cu vocaţie succesorală concretă.

În speţă, se constată că prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul instanţei la data de 17.06.2022 şi întemeiată pe dispoziţii referitoare la fidejusiune, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 13.200 RON, reprezentând sumele achitate de acesta în calitatea sa de girant al defunctei C., autoarei pârâtului, în baza unui contract de credit, invocând faptul că "pârâtul a acceptat succesiunea, făcând acte de acceptare tacită, respectiv foloseşte casa şi toate bunurile rămase după deces".

În cadrul procedurii succesorale dezbătute după defuncta C. (decedată la 4.10.2021), autoarea pârâtului, s-a eliberat de către notarul public D. certificatul de moştenitor nr. x din 22.08.2022, din care rezultă că are calitatea de unic moştenitor legal al acesteia numitul B., în calitate de fiu.

Rezultă aşadar, că la momentul învestirii instanţei nu exista o stare de indiviziune determinată de decesul titularei contractului de credit, pârâtul fiind unicul moştenitor al acesteia.

În acest context, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 118 C. proc. civ., întrucât cererea de chemare în judecată nu îndeplineşte cerinţele speciale ale acestei norme, iar reclamantul invocă un drept de creanţă potrivit dreptului comun.

Ca atare, devin incidente prevederile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

În plus, necompetenţa teritorială de drept comun, prevăzută de art. 107 C. proc. civ., este de ordine privată, astfel că, potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., putea fi invocată doar de către pârâţi prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

Or, în condiţiile în care această excepţie nu a fost invocată de către pârât, instanţa învestită iniţial, Judecătoria Târgu Jiu, rămâne competentă să soluţioneze cauza.

Pentru argumentele prezentate, în aplicarea art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 octombrie 2023.