Appeal for damages over pretrial detention annulled as unfiled for non-payment of stamp duty.

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secţia I civilă, la data de 11 noiembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând obligarea acestuia, în temeiul dispoziţiilor art. 539 C. proc. pen., la plata sumei de 1.000.000 euro (4.948.704,68 Ron) reprezentând cuantumul daunelor morale datorate pentru prejudiciul cauzat prin privarea de libertate în mod nelegal şi la plata sumei de 834.000 RON reprezentând daune materiale, actualizată cu rata inflaţiei de la data scadenţei sumelor şi până la data plăţii efective.

I.2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Brăila, în primă instanţă:

Prin sentinţa civilă nr. 813 din 14 noiembrie 2022, Tribunalul Brăila, secţia I civilă, a admis excepţia autorităţii de lucru judecat; a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, pentru existenţa autorităţii de lucru judecat.

I.3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în apel:

Prin decizia civilă nr. 44/A din 27 martie 2023, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant A., în contradictoriu cu intimatul pârât Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 44/A din 27 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a declarat recurs reclamantul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 22 mai 2023, sub nr. x/2021, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluţia din 23 mai 2023, a dispus efectuarea procedurilor de comunicare, astfel cum acestea sunt reglementate de dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., stabilind în cadrul verificărilor privind îndeplinirea cerinţelor de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c)-e) C. proc. civ. că cererea de recurs cuprinde menţiunile privind numele şi prenumele, domiciliul recurentului, indicarea hotărârii care se atacă, semnătura electronică a domnului avocat B., cu împuternicire avocaţială la dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Brăila, secţia I civilă; recurentul-reclamant a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, recurentul-reclamant datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, sub sancţiunea anulării recursului.

II.1. Motive de recurs:

Recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, admiterea apelului şi, în rejudecare, respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat, cu consecinţa trimiterii cauzei la aceeaşi instanţă în vederea judecării fondului.

În expunerea motivelor de recurs, încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant a arătat că, în mod nelegal, instanţa de apel a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, precizând sub acest aspect că decizia civilă nr. 491/A din 27 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost pronunţată în dosarul nr. x/2017, având ca obiect cererea de chemare în judecată, prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, la plata sumei de 500.000 euro reprezentând daune morale pentru privarea de libertate în mod nelegal, fiind achitat definitiv prin decizia penală nr. 855/A/2016, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, cerere întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 539 C. proc. pen.

A menţionat că cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca nefondată, cu motivarea că instanţa nu poate soluţiona cauza în fond, întrucât nu a obţinut o hotărâre care să constate, în prealabil, caracterul nelegal al arestului preventiv.

Or, prin decizia nr. 136/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 494 din 12 mai 2021, Curtea Constituţională, reţinând că prevederile art. 539 C. proc. pen. sunt neconstituţionale, a înlăturat condiţia prealabilă a obţinerii unei hotărâri judecătoreşti în constatarea nelegalităţii măsurii arestării preventive, astfel că acţiune civilă promovată de reclamant este admisibilă în termenul prevăzut, de la data publicării acestei decizii.

De altfel, interpretarea dispoziţiilor art. 539 C. proc. pen. a făcut obiectul şi unui recurs în interesul legii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În concluzie, recurentul-reclamant a susţinut că, prin pronunţarea unei hotărârii nelegale, i-a fost încălcat liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, contrar dispoziţiilor art. 21 din Constituţia României.

II.3. Apărările formulate în cauză:

La data de 12 iunie 2023, prin poştă, în termen legal, intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, arătând, în esenţă, că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete relative la raţionamentului curţii de apel care a determinat soluţia de respingere a apelului declarat de A. şi nici nu a arătat care sunt dispoziţiile legale încălcate sau aplicate greşit de către instanţa de apel, prin prisma motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de către recurentul-reclamant.

Singurul text de lege invocat de recurentul-reclamant este art. 21 din Constituţie, în sensul că prin hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Galaţi a fost încălcat dreptul privind accesul la justiţie, deşi liberul acces al persoanei la justiţie reprezintă facultatea oricărei persoane de a introduce, după libera sa apreciere, o acţiune în justiţie, implicând obligaţia corelativă a statului ca, prin instanţa competentă, să soluţioneze această acţiune, ceea ce s-a şi întâmplat în cauză.

II.4. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora: "Dispoziţiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtrare, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 03 decembrie 2021, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 C. proc. civ.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicare şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 19 iunie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 24 octombrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II.5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Analizând cererea de recurs, prin prisma excepţiei netimbrării, invocată, din oficiu, de către instanţă, la acest termen de judecată, şi care are prioritate în soluţionare, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că această excepţie este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi respectarea dispoziţiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru, condiţie prealabilă şi extrinsecă actului de procedură (cererea de recurs), fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei, aceasta nefiind legal învestită.

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.

Astfel, prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 stabilesc că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Conform art. 36 alin. (2) din acelaşi act normativ, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţa, reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, instanţa va anula cererea sau o va soluţiona în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Dispoziţiile art. 32 din O.U.G. nr. 80/2013 arată că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege.

Potrivit art. 25 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013: " (2) Se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat (...)".

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. instituie în sarcina recurentului obligaţia de a ataşa dovada achitării taxelor de timbru la cererea de recurs, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e) ale aceluiaşi articol, precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

Fiind vorba de o cerinţă extrinsecă actului de procedură, sancţiunea nulităţii intervine în temeiul dispoziţiilor art. 176 C. proc. civ., necondiţionat de existenţa vreunei vătămări.

Verificarea timbrajului reprezintă, pentru instanţele judecătoreşti, o sarcină legală administrativă şi nu constituie obiect al activităţii de judecată, de aceea analiza timbrajului este o chestiune care precede oricărui act procedural efectuat în cauză şi nu implică cercetări asupra drepturilor afirmate de parte.

Drept urmare, instanţa va soluţiona, cu prioritate, excepţia netimbrării recursului, neputând pune în discuţie alte probleme legate de judecarea recursului dedus spre soluţionare, înainte de satisfacerea timbrajului.

În speţă, Înalta Curte constată că prin rezoluţia din data de 23 mai 2023, completul legal învestit cu soluţionarea cererii de recurs a stabilit în sarcina recurentului-reclamant obligaţia de a timbra cererea de recurs cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, raportat la dispoziţiile art. 25 alin. (2) lit. a) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013, aducându-i la cunoştinţă, totodată, că are posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la comunicarea taxei datorate, precum şi cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.

Prin adresa comunicată la data de 31 mai 2023, la domiciliul procesual ales la Cabinetul de avocat B., situat în Brăila, str. x, camera 1, judeţul Brăila, indicat în cererea de recurs, actul de procedură fiind primit de domnul avocat B., conform menţiunilor inserate de către agentul poştal în cuprinsul procesului-verbal de înmânare aflat la dosarul de recurs, s-a pus în vedere recurentului-reclamant să depună la dosar, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, conform dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării cererii, în raport de prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Până la primul termen de judecată la care a fost legal citat, recurentul-reclamant nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei de recurs în ceea ce priveşte plata taxei judiciare de timbru aferente căii de atac exercitate în cauză, deşi i s-a pus în vedere obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit citativului întocmit la data de 22 septembrie 2023 şi a procesului-verbal de înmânare a citaţiei, din data de 27 august 2023, aflate la dosarul de recurs.

Drept urmare, reţinând că cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţa legală prevăzută de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va acorda eficienţă dispoziţiilor sancţionatorii cuprinse în art. 197 C. proc. civ., conform căruia, netimbrarea sau timbrarea insuficientă, atrage anularea cererii, în condiţiile legii, şi, în consecinţă, conform art. 496 alin. (1) teza a III-a raportat la art. 486 alin. (3) C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 44/A din 27 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 44/A din 27 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 octombrie 2023.